Recent, europarlamentarul Dan Motreanu nota într-o postare de-a sa pe facebook, că Guvernele României şi Poloniei urmau să discute cu Comisia Europeană despre protejarea fermierilor din cele două țări, aceștia fiind afectați de afluxul de grâne la prețuri scăzute din Ucraina.
Dan Motreanu l-a acuzat totodată pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, de faptul că nu își asumă răspunderea pentru eșecul negocierilor cu Comisia Europeană referitoare la acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina.
Solicitat să comenteze acest lucru, ca președinte al IMM Giurgiu, dar și ca unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu, Gheorghe CIREAP ne-a spus:
Din punctul meu de vedere, nu numai că este o dezbatere publică , destul de largă și cu diferite puncte și poziții, în ceea ce privește modul de abordare, dar este o problemă reală, cu care ne confruntăm și noi antreprenorii din agricultură cât și transporturile și economia în general ce este afectată de criza generată de conflictul din Ucraina.
Eu cred că din punct de vedere al interesului agricultorilor, comportă cel puțin două niveluri de abordare: unul este legat de evoluția efectivă a crizei, de măsurile pe care le-a luat Uniunea Europeană pentru sprijinirea economiei ucrainene, aflată în situație de război și corelată cu această chestiune de modul în care statele naționale aflate în imediata apropiere, au reacționat la problemele pe care le-a generat această situație și măsurile luate pentru actorii economici din economia locală.
Al doilea plan este cel în care noi, fermierii și ceilalți operatori din agricultură și industriile legate de agricultură, suntem capabili să dăm răspunsul adecvat acestei situații de criză. Referitor la prima problemă, trebuie să spunem foarte clar că autoritățile noastre, atât de la nivel guvernamental cât și de la nivel local, au reacționat fie tardive, fie incomplet față de această situatie creată.
Nu s-a luat nicio măsură de sprijin a fermierilor în ceea ce privește valorificarea produselor. Asta însemna o clarificare mai exactă a modului în care se tranzitează produsele venite din Ucraina pe teritoriul României, în așa fel încât să nu afecteze piața locală și în al doilea rând trebuiau gândite măsurile de sprijin inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmplat a pus în evidență, exact această situație de neadecvare a noastră la criza existentă în ceea ce priveste valorificarea productiei agricole din România.
E deja bine stiut de către toată lumea, că în momentul acesta există stocuri de milioane de tone de produse agricole nevalorifcate, în conditiile în care costurile de productie deja sunt mai mari decât nivelul la care se pot valorifica, aceste produse agricole. .
Situatia logistică este într-un mare impas și există riscul ca aceste produse să nu poată fi valorificate pâna la ivirea noi recolte , creând astfel o presiune mare, asupra prețului produselor din recolta anului acesta, 2023.
Nu sunt depozite care să preia această producție de la fermieri… Nu există volum de transport necesar logistic care să preia această producție pentru a face loc pentru noua recoltă
Ni se reproșează nouă, fermierilor, că nu ne-am valorificat producția atunci când exista un nivel foarte înalt al prețului pe piață. Sunt aspecte legate de capacitatea noastră de răspuns, ceea ce demonstrează că nici măcar nu avem cultura speculației. Pentru noi lucrurile trebuie să aiba un echilibru, nu ne tenteaza vârfurile cu orice preț. Suntem interesați sa avem un câștig în urma efortului pe care îl desfășurăm, asumându-ne toate riscurile și nu există riscuri mai mari, nicăieri, ca în Agricultuăa, unde depinzi de oameni, de Dumnezeu, de economia globală, de războaie, de inundatii și de tot ce este pe planeta ast .
În al doilea rând intervalul respectiv, al unui preț într-adevăr foarte bun pentru valorificarea produselor agricole a durat foarte puțin; în al treilea rând – și nu stiu dacă acest lucru este foarte bine știut – perioada martie-mai 2022, dorind să valorific o parte din producție, operatorii din piață nu au răspuns, pentru că nici ei, în perioade de evoluții de o asemenea anvergură, în care s-au triplat efectiv prețurile produselor agricole, nu mai răspund și își închid activitatea, nu mai marchează nicio poziție , nici de vânzare, nici de cumpărare, sau în orice caz de cumpărare. Și la acel moment a existat un relativ blocaj…
Poate am fi reusit să valorificăm ceva, dar în mare măsură nu s-a putut valorifica din cauza mecanismelor pieții si a situației de care aminteam anterior.
Este gresit dacă ni se reproșează nouă, fermierilor, că nu am valorificat o oportunitate, la un moment dat. Real este că, în foarte mare măsură, repet, nu s-a putut valorifica, piața fiind blocată” – a mai precizat Gheorghe Cireap, fermier și totodată Președinte al IMM Giurgiu.
Comisia Europeană a propus despăgubiri pentru Polonia, România și Bulgaria. suma care revine țării noastre a fost stabilită la 10,05 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 29,5 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16,75 milioane de euro, potrivit propunerii prezentate de Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
La Consiliului European din 23-24 martie, președintele Klaus Iohannis a solicitat majorarea sumei destinate fermierilor români.
Uniunea Europeană ar putea astfel aloca mai mulți bani pentru fermierii români, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
(Florian Tincu)
