Moartea ursului Arthur, ce amenință să devină curând o adevărată legendă în România, a născut, după cum am constatat cu toții, o isterie la nivel național, ba chiar pentru unii, o obsesie. Decesul recent al bătrânului strivit în plină stradă sub bocancul unui polițist a pălit în fața acestei știri care a trezit până și interesul unor cotidiene de tradiție din Europa.
Între timp, ca o ironie a sorții, dar și conform declarației unui locuitor al zonei în care s-a produs ”ursuciderea”, am aflat că Arthur ăsta nu ar fi chiar ursul împușcat de prințul austriac. Noi ne întrebăm de ce oare se face atâta zgomot și anchete cât timp fostul ministru al Mediului, declara nu demult că avem un excedent de urși în România, îndemnând salariații OCOT-urilor să îi vâneze pentru a nu mai pune în pericol gospodăriile cetățenilor din zonele cu păduri, unde aceste animale vin, deseori, după hrană ca la cantină.
Și uite așa am ajuns să deplângem soarta unui urs, dând senzația că asta este marea grijă a tuturor românilor. Mai presus de riscurile și efectele Pandemiei!
Actualul ministru al mediului, Tanczos Barna, îi inflamează și mai mult pe fanii răposatului Arthur, declarând la rândul său că prințul austriac nu este vinovat de decesul ursului, atâta timp cât a respectat autorizația de vânătoare. Ba mai mult, ministrul spune că este de felicitat faptul că prințul nu a plecat acasă, în Austria lui, cu trofeul, cu cadavrul lui Arthur. Adică să ne bucurăm că ne-a lăsat nouă satisfacția de a savura o cină fastuoasă din laba părosului animal, un preparat considerat o delicatețe în lumea gastronomiei.
Evident că acest caz a generat exagerări, Arthur fiind considerat de unii, cel mai mare exemplar identificat în România, de parcă inițial blănosul personaj ar fi fost cântărit și măsurat la Centrul de tratamente de la Băile Govora.
Blana și craniul sunt în județul Covasna, la acea asociație de vânătoare. Nu poate să plece din țară. Este faptă penală dacă pleacă din țară…– declara, amenințător, ministrul Mediului, de parcă vorbea despre tezaurul României sau despre Cloșca cu pui de aur.
O poziție penibilă a unui oficial care ne-a mai expus încă o dată ridicolului, în fața întregii Europe. Și ca tot acest tablou grotesc să fie complet, românii s-au apucat să-l ”mânjească”, virtual, pe prințul ucigaș cu cele mai cenușii nuanțe (peste 12.000 de comentarii!) și cu un val de recenzii negative privind castelul – Muzeu al acestuia, din Austria.
Exasperat de escaladarea acestui subiect pe toate mediile on line, ministrul Tanczos Barna a ajuns până acolo încât să schimbe chiar și regulile vânătorii, străinii nemaiputând fi chemați de acum încolo să împuște urși în România, o țară în care aproape orice a ajuns să fie este protejat: de la lilieci și gândaci de râu, la urși și…pensii speciale!
Emanuel ăsta ar putea să își piardă acum chiar și reputația, mai scriau ziarele, căci prințișorul trăiește din salariul de doctor, la el în Austria aia plină de piste de schi, de olariooo și de ”cristiane”.
Și, colac peste pupăză, pentru ca basmul să aibă un sfârșit moralizator, procurorii DNA au declanșat o anchetă pentru abuz în serviciu. ”The END”, ”Kanieț Film”, ”Fine…”
Ceea ce ne face să credem, conform obiceiurilor mioritice, că adevărul despre bietul Arthur (Dumnezeu să-i ierte pe cei care deja l-au făcut tocană), nu-l vom afla prea curând sau poate niciodată.
În tot acest timp, spre satisfacția agențiilor de presă, care storc acest subiect ca pe-o lămâie, instituțiile statului român se mulțumesc să plimbe… Ursul!