Începând cu anul școlar 2020/2021, indiferent că este vorba de o școală gimnazială, că este vorba despre un liceu, toate vor trece într-un nou model de proiectare curriculară, de secol XXI, lucru care, cu siguranță va pune presiune pe ceea ce înseamnă planuri cadru, programe școlare, interacțiunea profesorilor cu elevii etc.

Discuția revine la câteva puncte critice, valorile pe care școlile au a le cultiva: curaj, integritate, patriotism, gândire critică. Dacă ne uităm la rezultatele testelor PISA la științe din 2015, unde nivelul cunoştinţelor unui elev este măsurat pe o scală de la 1 la 6, observăm că doar un sfert dintre elevii din România stăpânesc bine această disciplină.

Aceștia sunt cei care în viitor ar putea aduce inovaţie în societate. Însă, cea mai mare parte dintre elevi, 75%, sunt încadraţi în primele 2 niveluri de cunoştinţe. Dacă ne comparăm cu Estonia, cap de afiş în testările ***PISA , ea fiind o ţară cu puţin peste un milion de oameni, observăm că 75% dintre elevii din Estonia au cunoștințe științifice mai bune și o mai mare capacitate de inovare.

În acest context, Cristian Hațu, expert în politici de educaţie, susține: Elevii nu sunt stimulați să se pună în mișcare (...) Alfabetizarea funcțională este considerată ca o condiție importantă pentru a avea o educație de calitate, iar a avea o educație de calitate este foarte important pentru a avea o creștere economică pe termen mediu și lung sustenabilă, adică de peste 5%.

***Testul PISA (Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor, în colaborare cu ministerele educației din 65 de țari, pentru a evalua cunoștințele și deprinderile de bază dobândite de elevii de 15 ani, subliniindu-se, de către inițiatorii programului, că se urmărește, în primul rând, felul în care elevii sunt pregătiți pentru viața adultă și ce competențe trans-disciplinare au asimilat.

(Jurnal)