Ultima vizită la sediul Direcției pentru Agricultură a județului Giurgiu ne-a oferit o surpriză. Directorul instituției, Petra Ochișor, ne-a vorbit despre o viitoare premieră la nivelul județului nostru, în ceea ce privește sectorul alimentar.

Domnia sa ne-a descris eforturile unor investitori din zona Herăști, de a introduce pe piața de consum a unui produs tradițional: Plăcinta de căpriță. Pentru a nu crea confuzii  directorul Direcției ne-a făcut câteva precizări în acest sens.

Căprița este o plantă sălbatică ce crește doar în zona Herăști din județul Giurgiu. Ea seamănă cu spanacul sau cu loboda și a fost adusă de comunitatea sârbilor, stabilită aici cu circa cinci decenii în urmă, fiind ulterior consacrată în zonă. În fiecare an, când planta este în plină vegetație foarte fragedă, localnicii o culeg și fac din ea mai multe variante de plăcintă. Una din ele, pe care eu o apreciez este cea cu mentă, constituindu-se ca un produs tradițional specific acestei regiuni. Mai trebuie spus că de la începutul lunii aprilie și până la finele lunii iunie planta este aptă de a fi pregătită…Ea este culeasă, spălată, tocată și încorporată în foi de plăcintă făcute în casă. De obicei, șase straturi de foi… Plăcinta se coace simplu, la cuptor, în jur de 30-40 de minute. Ea se poate consuma caldă, dar și rece, ca aperitiv.

În loc de pâine și sare …

Petra Ochișor ne mai spunea că de mai multă vreme există o înfrățire a zonei Herăști cu un sat din Serbia unde concetățenii noștri merg din când în când și unde sunt primiți cu o astfel de plăcintă tradițională, ca la noi pâinea și sarea, după cum ne confirmau  cîțiva din reprezentanții autorităților locale.

Ce este îmbucurător pentru noi este că tinerii din satele zonei au apreciat această plantă, au adoptat-o și au cultivat-o în continuare. Pe parcurs rețetele au fost la rândul lor îmbunătățite, fiind adăugate diferite ingrediente, astfel că acum există o mulțime de rețete de plăcintă cu ”căpriță”. Plăcinta clasică este însă cea cu căpriță, ulei, ouă,  mentă și foile de plăcintă făcute în casă, întinse cu făcălețul și frământate în covată, ca la țară, tăiate apoi în triunghiuri de 150 gr. și ambalată în folie alimentară.  

Atestat de Ministerul Ahriculturii

Am găsit un SRL în zonă, un Break Fast Food ce produce acel expandat pentru fulgii de fasole, de porumb și de cartofi, care dorește să testeze acest produs, și să-l producă pentru o perioadă de circa 4 luni pe an, în perioada de vegetație a plantei – ne mai spunea directorul Direcției. Există și posibilitatea ca planta să fie conservată la rece pentru a putea fi comercializată ulterior, ca produs, pe toată perioada anului. Ei vor să-i facă plăcintei cu ”căpriță” atestarea ca produs tradițional și să o comercializeze. La acest moment societatea încearcă să obțină buletinul de analiză fizico-chimică, componentele urmând să fie ulterior trecute pe eticheta produsului. Atestarea urmează a fi dată de către Ministerul Agriculturii. Partea grea a fost aceea de a alcătui un istoric și a dovedi că este un produs tradițional ce a reușit să se păstreze în timp și să se mențină până în prezent. Produsul urmează a fi promovat, dar faptul că tinerii și populația din zonă apreciază produsul i-a încurajat pe administratorii societății să înainteze procedurile pentru ca el să fie atestat.

Proiect cu fonduri europene

Există evident și posibilitatea accesării unor fonduri europene pentru realizarea unui proiect în acest sens și introducerea  plăcintei cu căpriță, ca produs tradițional. Pe lângă promovarea on line a produsului – după cum ne spunea Petra Ochișor –  societatea va participa cu acest produs și la diferite târguri. Pe lângă acest produs mai sunt și altele specifice diferitelor zone din județul nostru ce ar putea fi la rândul lor comercializate și atestate ulterior. Este însă nevoie însă de puțin efort din partea autorităților locale și de sprijinul unor societăți comerciale. Norocul plăcintei cu căpriță de la Herăști este și acela că în zonă la acest moment nu există  o populație îmbătrânită, în timp ce mulți dintre  tinerii de aici  au rămas în sat să continue ce au început părinții lor – ne mai spunea directorul Direcției pentru Agricultură a județului Giurgiu, Petra Ochișor, ce ne-a arătat că este extrem de încrezătoare în acest proiect  ce le va aduce herăștenilor nu numai faimă, ci și un strop în plus de prosperitate.

(Florian Tincu)