Scăderea debitelor râurilor este rezultatul clar al schimbărilor climatice, iar consecințele se vor simți pe termen scurt și lung. Va fi din ce în ce mai greu să folosim apă dulce pentru irigații și va trebui să folosim soluții alternative, precum reutilizarea apelor reziduale sau desalinizarea apei marine.

„Debitul Dunării a scăzut la 1.850 mc/s, în timp ce media lunii iulie este de 5.350 mc/s. În această lună, regimul hidrologic va coborî la sub 30% din mediile multianuale lunare pe Târnava Mică, Târnava Mare, Călmăţui, Buzău, Rm. Sărat, Putna, Bârlad, Moldova, Jijia, pe cursul superior al Mureşului, pe cursul Siretului, pe cursul mijlociu şi inferior al Prutului şi pe râurile din Dobrogea. Doar pe cursul superior al Jiului şi pe râurile din bazinul superior şi mijlociu al Ialomiţei regimul hidrologic va atinge între 50 și 80% din mediile multianuale lunare.

Consiliul Mondial al Apei a avertizat în repetate rânduri că lipsa apei și degradarea calității apei vor deveni probleme globale. În ultimii o sută de ani, populația globului a crescut de circa 3 ori, iar consumul de apă de 7 ori. În acest ritm, chiar din 2025, peste 40% din populația planetei se va confrunta cu o criză a apei.

Comisia Europeană avertizează că aproximativ jumătate din teritoriul Uniunii Europene se confruntă în prezent cu riscul de secetă în urma absenţei prelungite a precipitaţiilor. Franţa, România, Spania, Portugalia şi Italia vor trebui să facă faţă probabil unei scăderi a randamentelor agricole, mai ales pentru culturile de cereale, scădere generată de „stresul hidric şi termic”.

În cazul României, studiul a mai arătat și că, pe perioada primăverii, România se confruntă cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit. Primăvara rece și uscată a afectat culturile din vestul Ucrainei și estul României. De asemenea, în absența unor precipitații semnificative, va fi redus potențialul de randament al culturilor de iarnă și de primăvară în România.

Apa dulce va deveni o sursă din ce în ce mai prețioasă. De aceea, trebuie să utilizăm eficient fondurile europene și naționale pentru dezvoltarea tuturor procedeelor ce asigură economisirea apei, captarea, colectarea, reutilizarea apelor urbane reziduale și desalinizarea apei marine – tehnologii deja funcționale la nivel international. Ne va fi din ce în ce mai greu să utilizăm resurse importante de apă dulce în sistemele de irigații pentru culturile agricole.

O soluție este utilizarea apei uzate epurate pentru irigarea agricolă, în condițiile în care aceasta reprezintă aproximativ jumătate din apa utilizată anual în UE. Creșterea reutilizării apei în agricultură ar putea contribui la reducerea presiunii cu 5% anual.

Mai mult, toate eforturile trebuie concentrate pentru a implementa corect Directiva cadru a Uniunii Europene privind apa, astfel încât să stopăm deteriorarea corpurilor de apă și să atingem „starea bună” a râurilor, a lacurilor și a apelor subterane”.

(Dan Motreanu- europarlamentar liberal și vicepreședinte PNL)