Curtea Constituţională a hotărât în unanimitate că primarii care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi pierd mandatul. CCR a luat această decizie la sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, făcută după ce Parlamentul votase o prevedere care le permitea edililor cu pedepse cu suspendare să-şi păstreze funcţiile.
CCR a discutat obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, obiecţie formulată de Preşedintele României. Referindu-se la această decizie preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, a declarat:
Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local.
Pe 22 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Klaus Iohannis consideră că intervenţia legislativă asupra art. 9 lit. f) şi art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, primar şi preşedinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei. După cum observaţi afectaţi de Lege sunt şi consilierii locali sau judeţeni, cât şi preşedinţii de CJ.
Într-un număr viitor vă vom prezenta şi situaţia din judeţul Giurgiu privind această decizie a CCR.
Jurnal