Cum petrec CRĂCIUNUL cetățenii acestei planete. Ce specialitate se mănâncă în această zi la Casa Albă… În Elveția se scobesc ridichi… În Germania nu Moș Crăciun oferă darurile… În Grecia nu există brad împodobit…

0
495

În Australia, la temperaturi de peste 30 grade C, moşul nu vine cu sania trasă de reni, ci cu surf-ul! Masa se serveşte, de obicei, pe plajă sau la picnic… De Crăciun obiceiul de bază cere să pui într-una dintre prăjituri o bucăţică de aur. Cel care găseşte metalul preţios se spune că va avea mult noroc în anul care urmează. Seara australienii ies pe străzi, cu lumânări aprinse şi cântă melodii specifice sărbătorii. Peste tot există obiceiul decorării cu „tufişuri de Crăciun” – tufe verzi cu flori mici şi roşii.

La vecinii noștri bulgari, Crăciunul („Koleda”) începe la miezul nopţii, atunci când fetele tinere pregătesc o pâine specială („Krava”), coaptă pentru colindătorul favorit – „Koledarii” – tineri necăsătoriţi, costumaţi cu haine tradiţionale, care ţin în mâini un baston mare din lemn de stejar sculptat –fac înconjurul satului şi se opresc în fiecare casă pentru a ura şi pentru a primi cadouri special preparate pentru ei. Uzual,

În Canada, canadienii de limbă franceză au în tradiţie plăcinta cu carne („la tourtiere”), însoţită de o supă tradiţională, brânzeturi, prăjituri cu fructe sau gogoşi. Principalul desert de Crăciun este „Yule Log” – o prăjitură de ciocolată, în formă de buştean, acoperită cu un strat gros de ciocolată, fiind simbolul trunchiului de mesteacăn ars în focul imens ce a durat toată noaptea dinaintea plecării francezilor în Canada.

În Chile, copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le aşează sub brad („pasebre”), din care Moş Crăciun („Viejito Pascuero”) îşi alege câte una din fiecare casă vizitată.

În  Cuba – cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului,  “nochebuena” (“Noaptea cea bună”), iar masa tradiţională înseamnă friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yucca) sub formă de piure. Familiile numerose se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile petrec toată noaptea pe muzică tradiţională.

În Elveţia – Samichlaus (Moş Crăciun) are sarcina de a aduce şi pomul de Crăciun în casele oamenilor (obicei din anul 1775). Elveţienii au obiceiul „Paradei ridichilor luminate”. În care copiii ajutaţi de părinţi scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme, mai ales cu steluţe şi brăduţi. În ridichea astfel împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o faclă, de obicei către şcoala unde învaţă, unde copiii reuniţi cântă în cor melodii tradiţionale.

În Finlanda – Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului, începută seara, la biserică, cu slujbe şi aprinderea de lumânări la mormintele celor dragi. Masa de Crăciun este pregătită pornind de la produsele de bază – preparatele de peşte, asezonate cu şuncă şi cârnaţi – o specialitate de bază în bucătăria finlandeză. În Ajunul Crăciunului, copiii aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun care pune mereu aceeaşi întrebare: “Sunt cumva copii cuminţi aici?”, iar răspunsul este, bineînţeles, afirmativ.

În  Franţa,  Père Noel (Moş Crăciun) i-a luat locul lui Moş Nicolae. Acesta vine în casele francezilor în noaptea de 24 decembrie şi pune cadouri în ghetuţe. Masa de Crăciun este dominată de tradiţionala „Bûche de Noel” – o prăjitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă…

În Germania, încă din prima duminică de Advent, târgurile de Crăciun invadează pieţele oraşelor, care durează pe întrega perioadă a sărbătorilor de sfârşit de an. Coroana de Advent, confecţionată în familie, conţine ramuri verzi care celebrează natura şi fie patru lumânări, care vor fi aprinse succesiv în fiecare duminică de Advent, fie 24 de săculeţi cu dulciuri şi bunătăţi care vor fi degustate zilnic, în familie. Cadourile sunt oferite în după-amiaza zilei de 25 sau în seara zilei de 24 decembrie, dar nu „de Moş Crăciun”, ci „de Christ-Kind” (copilul Iisus).

În Grecia, atât Crăciunul cât şi Anul Nou, sunt sărbători extrem de bogate în tradiţii şi superstiţii, dar şi în preparate tradiţionale. Pâinea de Crăciun,  seamănă cu forma mânii prin presarea aluatului cu palma, înainte de coacere, simbolizând faptul că Iisus a binecuvântat pâinea în sfânta zi de Crăciun. Brutăriile pregătesc şi plăcinte ovale, care se  dăruiesc de Crăciun.  Moş Crăciun este simbolizat de Sfântul Vasile, filantropul Asiei Mici, care împarte cadouri şi dulciuri copiilor, însă neexistând obiceiul bradului împodobit…

În Italia, Crăciunul începe, în mod tradiţional, cu opt zile înainte şi este denumit „Novena”. Există obiceiul ca cei mici să meargă din casă în casa, recitând poezii sau cântând, însă cadourile se primesc abia pe 6 ianuarie, fiind aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună la suflet – Befana.

În Israel, în Bethleem, oraşul în care s-a născut Iisus, este centrul sărbătorilor de Crăciun, iar în ajun, turiştii şi localnicii invadează bisericile şi urmăresc tradiţionala procesiune religioasă, începută de parada poliţiştilor, pe cai arabi, urmaţi de un bărbat care duce în spate o cruce uriaşă, şi de alte scene din istoria religiei creştine.

În Jamaica, colindele de Crăciun sunt melodii populare întâlnite în lume, adaptate pe ritmuri reggae. Masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul, care include orez, pui, carne de bou şi capră picantă.

În Liban, cu două săptămâni înainte de Crăciun, creştinii pun diferite seminţe pe vată, pe mai multe farfurii şi le udă în fiecare zi, iar când acestea înverzesc sunt folosite pentru a decora figurinele din hârtie, reprezentând personaje biblice. Libanezii îşi vizitează rudele sau prietenii în dimineaţa de Crăciun, oferind drept cadouri cafea şi lichior, iar cina de Crăciun este cea mai importantă masă din întreg anul şi se desfăşoară în casa celor mai în vârstă membri ai familiei.

În Lituania, Moş Crăciun aduce daruri timp de 12 zile, începând cu Ajunul, acestea fiind puse sub brad, pentru fiecare membru al familiei. Pentru Moş, lituanienii obişnuiesc să lase sub brad o cutie cu bomboane, pentru ca acesta să guste ceva înainte să îşi continue drumul.

În Marea Britanie, Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului, iar pregătirile încep cu mult înainte de 25 decembrie. În Ajun, britanicii merg la biserică. La masa tradiţională din ziua Crăciunului se mănâncă curcan, iar a doua zi, numită Boxing Day – este ziua în care britanicii se îmbulzesc la cumpărături profitând de reducerile semnificative de preţuri. De Crăciun toată lumea este liberă…Deci nu circulă niciun mijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze, spre fericirea taximetriştilor care fac bani frumoşi, practicând tarife exorbitante.

În Noua Zeelandă copacul împodobit de Crăciun se numeşte “Pohntokawa”, iar din punct de vedere al tradiţiilor culinare, curcanul, budinca de stafide şi salatele reci, sunt elementele care nu lipsesc de la masa de Crăciun. De asemenea, desertul tradiţional este “Pavlova”, fiind preparat din bezea şi asezonat cu kiwi, căpşuni şi frişcă.

În Polonia, în Ajun, copiii aşteaptă ivirea primei stele pe cer, anunţând momentul în care cina poate să înceapă. Există obiceiul ca pe masă să fie aşezat întotdeauna un tacâm în plus pentru un eventual vizitator neaşteptat. În ziua de Crăciun, copiii se deghizează în magi, diavoli, îngeri şi păstori şi merg din casă în casă, primind bani şi prăjituri.

În Rusia, Crăciunul se sărbătorește pe 7 ianuarie, după calendarul Iulian, iar la masa tradiţională din această zi se consumă prăjituri, plăcinte şi găluşti din carne. Din păcate, guvernul de la Moscova a anunțat că nici de Crăciun, armata rusă  nu va înceta bombardamentele asupra teritoriilor ucrainene.

 În Ţările Scandinave, Crăciunul („Jul”,) simbolizează roata anului care se învârte încă puţin către primăvară. Acest moment reprezintă debutul unei perioade de 12 nopţi, începând din 24 decembrie, simbolizând noaptea hibernală, cele mai lungi nopţi ale anului, în timpul cărora se pregăteşte reînnoirea luminii şi a vegetaţiei – simbolizată de bradul verde.

În  Spania, Crăciunul este sărbătorit nu cu foarte mult fast, iar darurile se oferă pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi („Reyes Magos”). Spaniolii şi portughezii au introdus tradiţia împodobirii pomului de Crăciun şi în America Latină, americanii decorează cactuşi, pini sau brazi din plastic. Bucătăria tradiţională de Crăciun a spaniolilor este influenţată puternic de curentul arab: orez, portocale şi migdale prezente în majoritatea felurilor de mâncare pregătite pentru această zi, iar felul de mâncare de bază este peştele

În SUA, Imaginea Moșului este cea a unui bătrân care fumează pipă şi zboară într-o trăsură. În zilele noastre, Crăciunul este sărbătorit extrem de diferit în fiecare familie, având în vedere multitudinea de influenţe şi naţionalităţi aflate pe teritoriul american. Americanii îşi decorează casele cu ghirlande luminoase şi copiii îşi agaţă nişte ciorapi speciali de şemineu, în care să primească darurile de la Santa Claus, ce vine prin cer cu sania trasă de nouă reni şi coboară prin horn.

În general, americanii consumă friptură de vită, iar aperitivele conţin neapărat somon afumat, preparat în diferite feluri. Interesant este faptul că la Casa Albă se serveşte “Prăjitura prezidenţială”, preparată după o reţetă veche de peste două secole, din vremea lui Abraham Lincoln, cu cireşe, migdale, petale şi sirop de trandafiri – o tradiţie unică în lume.În partea de vest a Americii este servită tradiţionala băutură “eggnog”, preparată din brandy, rom, ouă şi lapte, la care se adaugă câteodată scorţişoară sau nucşoară.

În Suedia, cea mai importantă zi a Crăciunului este Ajunul, atunci când familiile şi prietenii se reunesc la o cină specială, la care se servesc friptură de porc, peşte şi fasole neagră. Cadourile se oferă înainte de servirea mesei, iar în unele regiuni, copiii trebuie să aştepte darurile până a doua zi.

În Ungaria, Noaptea de Ajun este numită „Szent-este” sau „noapte sfântă”, iar înainte să meargă la biserică, pentru slujba de la miezul nopţii, membrii de familie se reunesc în jurul bradului de Crăciun, cântă colinde şi deschid cadourile. 

Crăciunul în Danemarca este o perioadă de sărbătoare care se împărtășeste cu familia și prietenii. Festivitățile de Advent încep cu patru săptămâni înainte de Crăciun. Coroana de ramuri verzi este făcută în familie sau cu prietenii și fiecare dintre duminici este un prilej de a lua parte la mese festive, în compania celor dragi. La începutul lunii decembrie toate casele și apartamentele sunt luminate in rosu, fie cu ajutorul unei lumânări, fie cu cel al unor felinare confecționate din diverse materiale.

Așadar, spiritul Crăciunului se regăsește în fiecare loc din lume și are o semnificatie aparte pentru fiecare dintre noi.

Voi cum sărbătoriți dragi giurgiuveni această sărbătoare? Așteptăm comentariile și părerile dvs…

                                      CRĂCIUN FERICIT!