De la mândria orașului, la paravan pentru DIICOT și piscine private, cu servicii la prețuri de lux
Generații întregi de giurgiuveni își amintesc cu nostalgie de vechiul Ștrand Municipal din Portul Giurgiu. Înființat în perioada comunistă ca un bun de utilitate majoră pentru clasa muncitoare, complexul, întins pe o suprafață premium de 1,73 hectare, reprezenta atracția verii în oraș. Era un spațiu accesibil tuturor, unde mii de copii au învățat să înoate și unde familiile își petreceau weekendurile fără să își golească buzunarele.

Astăzi, din acel uriaș patrimoniu comunitar nu a mai rămas nimic public. Terenul a fost fragmentat, bazinele istorice au fost lăsate ani la rând pradă buruienilor, iar bucățile funcționale au fost acaparate de firme private. Aceasta este radiografia completă a unei „privatizări” cu iz penal care a lăsat Giurgiu fără ștrand public. Traseul distrugerii a început oficial sub administrația fostului primar Lucian Iliescu. Folosind un pretext administrativ devenit deja clișeu local – „lipsa de fonduri la bugetul local pentru reparații și întreținere” – municipalitatea a decis că este mai profitabil să scape de administrarea ștrandului.
În loc ca Primăria să acceseze fonduri europene sau guvernamentale pentru reabilitare (așa cum s-a putut face ulterior pentru alte obiective, precum Parcul Tineretului sau Parcul Elevilor), această perlă a Portului Giurgiu a fost scoasă la concesionare prin licitații publice repetate.
Spațiul a intrat rapid pe mâna firmelor controlate de controversatul om de afaceri local Gheorghe Pietrosu. Promisiunile de la acea vreme sunau spectaculos: investiții masive, transformarea falezei într-o veritabilă „Riviera de Giurgiu” și servicii la standarde europene. În realitate, miza din spatele contractelor a fost cu totul alta, mult mai întunecată. Adevăratul motiv pentru care anumite grupuri de interese doreau cu disperare controlul fizic asupra terenului din Port nu a avut nicio legătură cu turismul sau agrementul. Poziționarea strategică a ștrandului, direct pe malul apei și ferit de ochii lumii, îl transforma în locația logistică perfectă pentru ilegalități.
Loc ideal pentru infracționalități
Conform anchetelor instrumentate de DIICOT, rețeaua infracțională a folosit incinta Ștrandului Municipal din Giurgiu pentru o schemă uriașă de contrabandă. Mecanismul era simplu și extrem de bănos: nave încărcate cu mii de tone de combustibil acostau pe timp de noapte, pe fluviu. Ulterior, sigiliile vamale erau rupte, iar motorina era descărcată ilegal direct prin curtea ștrandului, fiind pompată în cisterne care ulterior o distribuiau în toată țara, ocolind complet filtrele vamale.
Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu au dispus, la data de 20.05.2013, trimiterea în judecată a contrabandiștilor. Dosarul a fost înaintat, spre competenta soluționare, Tribunalului Giurgiu. Dosarul a fost instrumentat de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, împreună cu lucrători de politie din cadrul D.G.A. Giurgiu, Poliția Transporturi Navale Giurgiu, IPJ Giurgiu –Serviciul de Investigare a Fraudelor, SJIPI Giurgiu și nu în ultimul rând cu sprijinul Serviciului Român de Informatii.
După acest episod cu implicatii penale, cetățenilor de rând li se serveau povești despre cum privatul personaj va aduce bazine olimpice, locația pusă la dispoziție de Gheorghe Pietrosu funcționând ca un nod logistic, clandestin, pentru filierele de contrabandă.
Atunci când procurorii au descins și au destructurat rețeaua, afacerea s-a prăbușit, iar concesionarul a abandonat baza de agrement. Ștrandul a fost lăsat în paragină, plin de gunoaie și bazine insalubre, fără ca Primăria Giurgiu să intervină pentru a rezilia contractul sau a recupera prejudiciul moral adus comunității. După expirarea acelor înțelegeri păguboase din trecut, autoritățile locale nu au mai avut curajul sau voința să reînvie vechiul ștrand public. În loc de o o reconstrucție luată de la zero, în folosul comunității, terenul destinat ștrandului din Port a fost divizat și re-concesionat către noi operatori economici.




