Reacțiile psihologice la orice pandemie includ comportamente dezadaptative, stres emoțional si răspunsuri defensive, pe scurt, poate fi afectată sănătatea mintală.

Nu există sănătate fără sănătate mintală. Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional și să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială.

Copilăria și adolescența sunt etape importante ale vieții în ceea ce privește sănătatea mintală și starea de bine a oamenilor. Este perioada în care tinerii își dezvoltă autonomia, autocontrolul, interacțiunea socială, capacitățile de învățare. Totodată, capacitățile formate în această perioadă influențează în mod direct sănătatea lor mintală pentru tot restul vieții. Experiențele negative, cum ar fi conflictul familial, violența asupra copiilor, intimidarea la școală etc. pot avea efecte dăunătoare durabile asupra dezvoltării abilităților cognitive și emoționale de bază și reprezintă predictori importanți pentru comportamente negative ulterioare: consum de substanțe, delicvență, probleme de sănătate mintală.

Pandemia de Covid-19 a schimbat pentru totdeauna viețile tuturor, inclusiv ale copiilor și adolescenților.

Copiii si adolescenții, o populație vulnerabilă, și-au desfășurat programul școlar în mediul on-line, iar majoritatea activităților zilnice, în interior. Această transformare a stilului de viață, precum și amenințarea de a fi infectat pot determina ulterior tulburări depresive și anxioase.

Unul din numeroasele studii transversale privind depresia şi anxietatea în rândul copiilor și adolescenților ca și consecință a pandemiei COVID-19 a relevat diferite niveluri de suferință psihologică diferita în funcție de vârstă, mediu și antecedente. Studiul a arătat că, atât copiii cât și adolescenții cu tulburări nevrotice și somatoforme sunt în număr semnificativ mai mare.

Analiza în urma aplicării chestionarelor de specialitate a arătat că fetele au prezentat un risc mai mare de depresie și anxietate în timpul COVID-19 și că adolescenții mai mari au fost mai deprimați decât cei mai tineri. De asemenea, copiii și adolescenții care au trecut anterior printr-un episod depresiv sunt mai predispuși și la alte tulburări psihiatrice cum sunt tulburările anxioase, fobiile, tulburările de comportament și tulburarea hiperkinetică după pandemie.

De asemenea, specialiștii anticipează o creștere considerabilă a simptomelor de anxietate și depresie în rândul copiilor fără afecțiuni mintale existente, unii chiar confruntându-se cu tulburare de stres
post-traumatic.

Fără intervenții psihologice adecvate, depresia și anxietatea în rândul copiilor și adolescenților persistă adesea și la vârsta adultă și cresc factorii de risc ai bolilor legate de vârstă, cum ar fi bolile cardiovasculare.

Din alta perspectiva, datorită izolării, contactul cu cei de aceeași vârstă a fost interzis sau limitat sever. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra copiilor și adolescenților, având în vedere că pentru ei este foarte importantă relaționarea cu cei de-o seamă. Astfel că, pierderea timpului alocat educației, restricționarea accesului la cei de aceeași vârstă și pierderea rutinei zilnice pot avea consecințe negative asupra comportamentului copiilor .

Cele mai importante consecințe vor apărea la copiii bolnavi cronici care nu au putut avea acces la tratament constant și, nu în ultimul rând, la copiii care au fost victime ale violentei domestice și exploatării sexuale ( din păcate, Europolul a raportat deja o creștere în ce privește pornografia infantilă de la începutul pandemiei și până în prezent).

UNICEF va realiza in urma studiilor o strategie de intervenție pentru a atenua efectele pe termen mediu și lung asupra minții, emoțiilor și comportamentului copiilor și adolescenților.

Psiholog Monica Lăceanu