PacientiSpitalele din România sunt supraaglomerate, dezinfectanţii lipsesc şi infecţiile nosocomiale nu sunt raportate. Acestea sunt concluziile experţilor de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, publicate într-un raport realizat la solicitarea Ministerului Sănătăţii. De asemenea, România nu are laboratoare specializate în depistarea infecţiilor intraspitaliceşti şi nici un laborator naţional acreditat, unde să fie testată eficacitatea dezinfectanţilor. Ministerul a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru o imagine corectă a situaţiei infecţiilor nosocomiale, ajunsă în atenţia publicului odată cu scandalul Hexi Pharma.

Echipa ECDC a descoperit un sistem care rezistă schimbării, spitale cu puţine camere de izolare a pacienţilor, o lipsă de pregătire a personalului medical privind procedurile de control a infecţiilor şi o subfinanţare acută. Specialiştii au vizitat trei spitale româneşti. La Spitalul Pediatric din Piteşti au descoperit că nu este niciun expert epidemiologic, că există bacterii rezistente la antibiotice şi un singur dezinfectant aflat într-un dulap din camera asistentelor.

La Spitalul Elias infrastructura învechită face ca dezinfecţia şi curăţenia să fie foarte dificil de realizat, iar izolarea pacienţilor şi închiderea secţiei ATI sunt imposibile. La Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, una din probleme majore este supraaglomerarea, fiind vorba de o rată de ocupare de 120%. Cu câteva excepţii, izolarea pacienţilor este imposibilă, iar dezinfectanţii, disponibili doar în camera asistentelor, sunt greu de găsit.

Experţii atrag atenţia că pentru combaterea infecţiilor nosocomiale este nevoie ca dezinfectanţii să fie uşor de găsit, preferabil lângă fiecare pat.

Totuşi, accesul uşor la dezinfectanţi nu este suficient dacă nu este înţeleasă şi importanţa folosirii acestora. De asemenea, personalul medical trebuie instruit, ca să cunoască metodele moderne de combatere a infecţiilor intraspitaliceşti.

(Jurnal)