Foarte mulți dintre noi se îndoiesc de cifrele statistice privind numărul deceselor din România și numai,  ale căror cauză este

COVID-19.

Mai multe țări au grăbit raportarea datelor oficiale din statistică, ca să le compare cu cele din sistemul sanitar și au văzut că influența COVID-19 asupra numărului de decese este covârșitoare, mai ales în zonele de focar. Tudor Andrei, șeful INS, a explicat pentru ziarul ”Libertatea” de ce România nu a putut face acest lucru.

Una dintre întrebările legitime ale oamenilor din întreaga lume, cetățeni supuși restricțiilor și comunicării imperative a guvernelor, este: câți oameni au murit în plus în perioada crizei COVID din 2020, față de același interval al lui 2019?

Miliarde de oameni sunt curioși în legătură cu această realitate. Răspunsul este un element important de sănătate publică, iar absența lui, într-un timp rezonabil, întreține teoria conspirației.

Acum câteva zile, The New York Times a publicat datele centralizate în 11 țări și orașe, care arată că în perioada COVID din acest an au murit sensibil mai mulți oameni decât anul trecut. În New York, de pildă, numărul morților s-a triplat, față de 2019.

În FRANȚA, cu 33% mai  multe decese; în SPANIA, cu 66% mai multe

Avantajul datelor statistice e acela că au o acuratețe mult mai mare decât cele oferite de spitale sau de instituțiile din sănătate.

În cazul României, raportarea deceselor se face, de la începutul stării de urgență, pe baza datelor de la Institutul Național de Sănătate publică, pentru că Institutul Național de Statistică nu a furnizat cifre până acum.

Celelalte țări au făcut eforturi să strângă, să prelucreze și să comunice mai repede datele statistice oficiale. De pildă, Marea Britanie a comunicat deja, prin biroul său național de statistică, că, în perioada 7 martie – 10 aprilie 2020, au murit cu 16.700 mai mulți oameni decât în aceeași perioadă a lui 2019. Dintre acestea, doar 10.000 sunt raportate de spitale drept decese COVID-19.

În UK, creșterea deceselor este de 33%, în Spania de 66%, în Franța de 32%. În toate cazurile expuse de NYT, morțile statistic agregate de COVID-19 sunt mai puține decât creșterile deceselor, diferențe care-i fac pe cerecetători să considere că sistemele de sănătate nu reușesc să depisteze toți oamenii morți de COVID-19.

Dovada căoamenii nu ”AR FI MURIT ORICUM”

Cifrele arată și altceva: ele pun sub semnul întrebării retorica unor guverne sau specialiști din sănătate care susțin că ”oricum acești oameni au comorbidități majore și oricum ar fi murit”.

Dar statistica arată că,”acești oameni” cu comorbidități n-au murit în 2019, ci au murit în 2020. Dacă studiezi focarele de coronavirus, comparațiile devin ȘOCANTE!

La Paris s-a murit de două ori mai mult

În New York, s-a murit de trei ori mai mult, în Jakarta creșterea deceselor este de aproape 60%, iar în Paris, conform biroului francez de statistică, există un număr dublu de morți față de aceași perioadă a lui 2019.

Cifrele oglindesc, în general, situația de la începutul lui martie până în 10 aprilie. În mod normal, ele ar fi trebuit să existe și pentru România, pentru că Institutul Național de Statistică are obligația să raporteze, provizoriu, decesele lunii trecute în prima parte a lunii curente.

În România, primul caz a fost înregistrat pe 26 februarie, iar primul deces de COVID-19 s-a înregistrat în 22 martie.

Dar Bucureștiul nu a raportat datele pentru luna martie. ”Din cauze obiective, ele vor fi raportate, împreună cu cele din aprilie, pe 10 mai”, a spus, pentru Libertatea, Tudor Andrei, șeful INS. El explică de ce.

Pericolul infectării pe hârtie i-a făcut să amâne introducerea datelor în calculator  

În România ”informațiile se diseminează lunar, sub forma de date provizorii, într-un Comunicat de presă ”Mișcarea naturală a populației în luna…” și, apoi, anual, ca date semi-definitive”, a arătat INS care este ruta normală a acestor cifre. Dar problemele din perioada COVID-19, spun oficialii instituției, a amânat raportarea. Și totul a pornit de la hârtie.

Explicația conducerii INS către ziarul Libertatea a fost că, în România, datele se colectează pe formulare de hârtie și, cum virusul rămâne pe suprafețe, au convenit să lase un interval de 14 zile între momentul colectării și cel în care oamenii să ia la mână formularele.

„În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice referitoare la fenomenele demografice (nasteri, decese, casatorii, divorțuri) pentru lunile februarie și martie 2020 nu au fost colectate în luna martie, pentru a nu crește riscul de îmbolnăvire a salariaților direcțiilor județene de statistică, oficiilor de stare civilă și a direcțiilor județene de sănătate publică”  (INS la întrebările ziarului Libertatea).

 Anul trecut , în Suceava, au murit cam 700 oameni/lună, în aceeași perioadă

Institutul Național de Statistică a spus, de asemenea, că aglomerarea DSP a fost un alt factor. ”Implicarea deosebită a Direcțiilor de Sănătate Publică în aceasta perioadă pentru gestionarea COVID-19, ceea ce a făcut imposibilă implicarea acestora în codificarea cauzelor de deces pe buletinele statistice de deces”.

Întrebat cum de Franța are date mult mai repede, putând să spună, de pildă, că în Paris numărul deceselor este dublu față de 2019, Tudor Andrei, șeful INS, a spus că ”Franța are anumite procese informatizate până la timp real”.

„Am amânat pentru 10 mai raportarea primelor date din perioada COVID-19. O discuție despre informatizarea acestor date ar trebui purtată și la noi, nu-mi dau seama dacă acesta este momentul, având în vedere încărcătura situației, dar trebuie să fim onești: acestea sunt posibilitățile din acest moment” (Tudor Andrei, președintele Institutului Național de Statistică).

Conform datelor, furnizate de INS, în România datele deceselor pe 2019 arată astfel:

Februarie: 22.110; Martie: 22.889; Aprilie: 21.351.

În județul Suceava, principalul focar de COVID, cifrele statistice de pe 2019 sunt următoarele:

Februarie:705; Martie:705; Aprilie:735. 

(Jurnal)