Și anul acesta, elevii și-au dat frâu liber imaginației și au interpretat în felul propriu textele autorilor români. Exprimările lor însă au stârnit amuzamentul profesorilor corectori.

Chiar de la primul subiect, textul lui George Panu i-a pus în dificultate pe elevi. Așa că perlele n-au întârziat să apară.

 Negruzzi se așează în fața vorbitorului, dă din picioare și tușește tare, ca să-l facă să tacă.

Oratorul ține un ceasornic, dar nu se uită la el, că n-are voie și își învață conferința pe de rost, obsedat de fixitatea timpului durator.

Autorul se numește Maior. Pentru că a devenit cunoscut s-a denumit Mariorescu. Am uitat mai cum.

Oratorul apărea plutind și îmbrăcat în mare fel. Prietenul lui dădea din picioare când trebuia să termine.

„Scăpai de rușine” înseamnă că a urinat pe el.

Poietul lasă moștenire urmașilor o grămadă de poiezii mizerabile.

Arghezi este un Isus care face din venin miere și din mucegai și noroi, bijuterii.

Lumea lui Bacovia atârnă greu. Greu.

În cimitir toată lumea dormea- sicriele, coroanele, amorul… iar mortului îi atârnau aripile. 

 În ceea ce privește subiectul al doilea de la BAC 2019 la care li s-a cerut  „Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs”, un candidat s-a folosit în argumentația lui de un caz real și extrem de cunoscut, cel al premierului Viorica Dăncilă: ”E foarte important să-ți structurezi un discurs, ca să nu ajungi ca Viorica Dăncilă”, a scris elevul. 

La subiectul 3, poezia le-a dat bătăi de cap candidaților.

În lumea lui Bacovia e mereu vânt și frig și plouă, când stă singur cuc, lângă un mort, vai de el.

Bacovia descrie o lume cu sicrie multe și flori de plumb la cap și la picioarele morților.

Și la versurile lui Arghezi, candidații au găsit interpretări „originale”.

Arghezi își îndeamnă fiul să urce treptele cu cărți, ca să fie și el un învățat și poet.

„Cuvintele potrivite” vin de la țară, pentru că țăranii își îndeamnă vitele cu ele la muncă, iar apoi autorul le pune în poezii.