Sosirea la destinaţie cu întârzieri de zeci de minute e o obişnuinţă pentru cei care călătoresc pe calea ferată. Oamenii nici măcar nu se mai revoltă. În prezent, primesc banii înapoi pe bilet pentru întârzieri doar cei care reclamă întârzieri mari pe rutele internaţionale.
Dacă în România ar fi fost în vigoare regulamentul european care protejează pasagerii, CFR Călători şi cele trei companii feroviare private ar fi trebuit să plătească o grămadă de bani pentru minutele pierdute. Un sfert din preţul biletului pentru întârzieri de până în două ore, şi jumătate din costul călătoriei, în cazul în care trenul ajunge la destinaţie cu mai mult de două ore întârziere. Sau chiar restituirea integrală a banilor plus o noapte de cazare la hotel, în cazul în care călătorul pierde, din cauza întârzierii, ultimul tren de legătură din acea zi în direcţia dorită.
Dacă luăm în calcul o rută aglomerată cu o distan?ă de peste 150 de kilometri, la o întârziere de peste o oră CFR ar trebui să returneze aproximativ cinci mii de lei călătorilor. În cazul unor rute mai lungi, suma se poate dubla sau tripla.
Într-un an, trenurile din România strâng, în total, peste două milioane de minute întârziere. Iar situaţia nu se va schimba prea mult nici cu o nouă prelungire a aplicării legislaţiei europene, dacă nu se fac investiţii, spun sindicaliştii.
În România, din cauza infrastructurii vechi, trenurile circulă, în medie, cu 45 de kilometri la oră. Cea mai mare viteză, de 160 de kilometri la oră, se poate atinge doar pe liniile care leagă Capitala de Constanţa şi de Câmpina.
Care sunt despăgubiri pentru întârzierea trenurilor, în Uniunea Europeană:
* 60-119 minute: 25% din preţul biletului
* Peste 120 minute: 50% din preţul biletului
* Pierderea ultimei legături feroviare: 100% din preţul biletului + cazare la hotel de 3 stele
În concluzie, cei care circulă pe calea ferată ar ptea să ceară despăgubiri pentru întârzierile trenurilor abia în 2024! Din fericire sau nefericire pentru giurgiuveni, călătorii nu prea au pe ce să ceară despăgubiri atâta timp cât Podul de la Grădiştea zace în continuare căzut, iar în privinţa curselor nu au mai rămas decât vreo 3 trenuri, giurgiuvenii preferând să se deplaseze cu microbuzele – autocarul sau cu “ia-mă nene!”
Revenind la regulile din CE, un proiect de hotărâre de guvern propune ca legislaţia europeană să nu intre în vigoare în 2019, aşa cum era prevăzut, ci abia peste cinci ani… Motivul: infrastructura feroviară nu e pregătită pentru viteze mai mari. Cum ar spune românul: La Sfântul… Aşteaptă!
(Jurnal)
