În Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mentale, al American Psychiatric Association, o personalitate psihopată este definită ca având un emfatic, grandios simţ al sinelui şi o abilitate spre a manipula oamenii, cu toate că un diagnostic nu este atât de simplu de stabilit, scrie Business Insider.

Lucrul pe care psihopaţii tind să îl aibă în comun este cariera pe care o urmează. Este foarte probabil ca mulţi dintre aceştia să se afle în poziţii de conducere datorită cruzimii, carismei şi lipsei de frică. Sunt foarte pricepuţi să ia decizii rapide, dar nu atât de buni în profesii precum asistenţă medicală sau terapie, care implică empatie.

Psihologul şi scriitorul britanic Kevin Dutton, specializat în sudiul psihopatiei, spune că “psihopaţii funcţionali îşi folosesc personalităţile detaşate, ferme şi carismatice pentru a reuşi în societatea de masă”. Acesta a realizat în cadrul cărţii sale “The Wisdom of Psychopaths: What Saints, Spies, and Serial Killers Can Teach Us About Success” o listă a tipurilor de meserii care atrag cei mai mulţi psihopaţi. Topul celor 10 cariere alese de psihopaţi este întocmit în ordinea popularităţii.

Top 10 psyho

Pe locul 10 se află funcţionarii publici. Ce a atras foarte tare atenţia a fost că în 2014 oficialii din guvernul britanic au luat în calcul recrutarea de psihopaţi tocmai pentru “a păstra ordinea”, deoarece sunt “foarte buni în momente de criză” şi “nu au sentimente pentru alţii, nici cod moral şi tind să fie foarte inteligenţi şi plini de logică”. Funcţionarii publici sunt surclasaţi de bucătari, pentru că în bucătărie guvernează haosul, iar psihopaţii fac faţă cu brio acestuia. Mulţi care suferă de această tulburare mintală nu sunt predispuşi în a-i răni pe alţii, deci cuţitele nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru ceilalţi.

Veteranul FBI Joe Navarro a explicat că unele dintre motivele pentru care o carieră clerică ar fi vânată de persoanele psihopate ar fi că organizaţiile religioase au nevoie de oameni care să-şi poată exploata semenii, astfel că locul opt este ocupat de cariere în cadrul instituţiilor religioase. Pe locul şapte se află poliţiştii. Lucrătorii în poliţie sunt supuşi unor situaţii de criză intense şi periculoase, iar calmul psihopaţilor îi califică pe aceştia pentru un job în cadrul forţelor de ordine. Unele dintre punctele forte ale unui jurnalist sunt şarmul, concentrarea, înţelegerea şi ferocitatea, în special când deadline-urile se apropie sau când trebuie să obţină informaţii. Dar acestea sunt şi atribute ale psihopaţilor, ceea ce clasează meseria de jurnalist pe locul şase în acest top.

Chirurgia, încă un domeniu preferat de psihopaţi, ocupă locul cinci. Fără să ne gândim la un apetit pentru sadism, calmitatea, precizia şi rezistenţa la stres de care dau dovadă aceştia şi faptul că medicii chirurgi trebuie să ia zilnic decizii rapide şi dificile face ca cei cu această tulburare să se priceapă în meserie.

Cu toţii am interacţionat la un moment dat cu agenţi de vânzări. Ei ocupă locul 4 în acest top, date fiind inabilitatea psihopaţilor de a lucra în echipă, dar şi dorinţa de a câştiga din ce în ce mai mulţi bani cu ajutorul abilităţilor proprii, promovarea personală lipsită de jenă sau abilitatea de a fura şi a înşela.Personalităţile media se află pe locul trei. Într-un job care necesită o mare atenţie a publicului, psihopaţii, cu narcisismul lor caracteristic, sunt infiltraţi destul de bine. În plus, pentru a lucra în mass-media e nevoie de asemenea de calm în faţa presiunii.

În „Confessions of a Sociopath: A Life Spent Hiding In Plain Sight”, autoarea M.E. Thomas, autoproclamată sociopat, susţine că fiind având această tulburare a ajutat-o să fie un avocat mai bun. Trăsăturile psihopatice cum ar fi încrederea de sine ridicată, sângele rece şi şarmul ar putea fi la îndemâna avocaţilor, ceea ce face avocatura al doilea domeniu cu cei mai mulţi psihopaţi.În sfârşit, locul unu este ocupat de directorii executivi ai marilor companii. Aici, tacticitatea în faţa haosului reprezintă unul dintre atributele care îi califică pe psihopaţi pentru aceste funcţii. Uneori, aceştia creează dezastru în rândul competitorilor doar pentru a părea pe poziţii când ceilalţi, competiţia, se zbat să iasă din situaţii problematice.

( Surse:  Ziarul Financiar)