În urma solicitării noastre, făcută în urmă cu o săptămână, către Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Giurgiu, pentru a ne informa care este cea mai mare sumă declarată de un cadru didactic din județul Giurgiu, în ceea ce privește veniturile obținute din meditații private, AJFP Giurgiu ne-a făcut următoarele precizări:
”Conform declarațiilor unice depuse, pentru anul 2022, și-au declarat veniturile obținute din meditații, un număr de 68 de contribuabili…”
Suma cea mai mare declarată la nivel de municipiu a fost de 98.604 lei, în timp ce la nivel de județ, suma cea mai mare declarată a fost de 27.600 lei, a unui cadru didactic din comuna Ogrezeni.
”În ceea ce privește tratamentul fiscal aplicabil, veniturile realizate din meditații reprezintă venituri din activități independente și se impozitează potrivit prevederilor art. 64 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 64 – Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activități independente;
(…)” Pentru veniturile din activități independente contribuabilul datorează contribuția de asigurări sociale potrivit prevederilor ar. 137 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 137 – Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale
(1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuți la art. 136, datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale pentru următoarele categorii de
Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 venituri realizate din România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligația declarării în România:
(…) b) venituri din activități independente, definite conform art. 67, cu excepția celor din vânzarea energiei electrice de către prosumatorii, persoane fizice, altele decât cele organizate conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, la furnizorii de energie electrică cu care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, dacă centralele electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe care le dețin au puterea electrică instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum;”
Totodată, sunt aplicabile și prevederile art. 155 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 155 – Categorii de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate (l)Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzuți la art. 153 alin. (1) lit. a) – d), datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligația declarării în România, realizate din următoarele categorii de venituri:
(…) b) venituri din activități independente, definite conform art. 67. ”
În același timp, publicația noastră a cerut reprezentanților instituției mai sus menționate să ne precizeze care sunt sancțiunile ce se pot aplica acelor dascăli care deși fac meditații cu elevii, nu declară acest lucru. Răspunsul acestora a fost următorul:
”Contribuabililor care realizează venituri din meditații și nu se înregistrează fiscal, le sunt aplicabile prevederile art. 336 alin.(1) lit.a) și lit.b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 336 alin.(2), lit. dp din același act normativ:
„Art. 336 – Contravenții
(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:
-
nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni;
-
neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;”
(… )„ (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:
(…) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. a), b) (…)”.
În aceeași adresă, ni se precizează faptul că în anul 2022, la nivelul Administrației Județene a Finanțelor Publice Giurgiu, nu au existat situații în care contribuabilii să fie sancționați pentru nedeclararea veniturilor din meditații.
Dacă în privința sumelor plătite bugetului de stat ne abținem să facem comentarii, în privința numărului profesorilor ce obțin venituri din meditații suntem siguri că este cu mult mai mare. În același timp nu putem să nu constatăm că astăzi, în România există un sistem de învățământ paralel: unul de stat, legal în care profesorii sunt plătiți cu ora și în funcție de prestațiile fiecăruia, nu și prin prisma rezultatelor obținute de elevi și un altul ilicit, tot mai înfloritor, de la un an la altul, pentru profesori. nu însă și pentru elevi.
Asta pentru că nici în acest sistem paralel, oneros, nu există responsabilitatea profesorului meditator față de elev, în cazul în care acesta nu ia examenul la care participă.
Ba mai mult, mulți dintre dascăli neglijează rigurozitatea predării materiei la ore pentru a putea condiționa elevul să facă meditații pentru a obține nota de trecere sau a avea îndrăzneala de a se înscrie la examene de acces în învățământul superior.
Întrebarea noastră este cum ar putea fi dovedit un cadru didactic că face meditații cu un număr cu mult mai mare decât cel declarat și că sumele declarate sunt infime față de veniturile obținute. Probele faptului că mint sunt mașinile, casele, destinația vacanțelor, iar în cele din urmă, nivelul lor de viață!
Altfel spus, spune-mi de unde te îmbraci, ce mănânci, ce bei și ce fumezi ca să îți spun cine ești!
(Florian Tincu)
