În fiecare zi, în România, zeci de mii de elevi sunt agresaţi verbal şi fizic de către colegii lor. Abuzul nu se termină nici atunci când copiii „evadează” din viaţa reală, pe internet. Fenomenul, cunoscut sub numele de bullying şi cyberbullying, când e online, generează tragedii în România.

În urmă cu puţin timp, un adolescent din Petrila, elev silitor, s-a sinucis, cel mai probabil din această cauză, înainte de a da Bacul. Potrivit unor prieteni, victima nu a mai suportat umilinţele la care fusese supus de către colegii de liceu.

George Costache, în vârstă de 18 ani, a fost găsit mort la marginea oraşului, după ce s-a spânzurat de creanga unui copac cu o seară înainte de prima probă a examenului de Bacalaureat. Adolescentul purta, atunci când a fost găsit fără suflare, un tricou cu mesajul „The Walking Dead”. Tânărul, provenit dintr-o familie modestă, fusese poreclit „Zombie”. Pentru cine nu ştie, „zombie” şi „walking dead” sunt expresii folosite pentru a desemna un zombi. Cumva, George a găsit puterea, în moarte, să îi ironizeze pe cei din cauza cărora şi-a luat viaţa.

Pe site-ul UNICEF, bullying-ul este definit ca fiind „un comportament ostil/de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice”.

Cazuri precum cel al lui George nu sunt, din păcate, rare. Organizaţia Salvaţi Copiii a anunţat, în primăvară, că România se situa pe locul trei în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat bullying-ul, potrivit unul raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Astfel, 17% dintre copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alţi elevi cel puţin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Totodată, datele Salvaţii Copiii arată că 3 din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, 3 din 10 sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar un copil din patru a fost umilit în faţa colegilor. „Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparţinând ciclurilor gimnazial şi liceal, 400.000 sunt excluşi din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliţi în public, 390.000 sunt ameninţaţi cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de către colegii lor”, se arată în studiul prezentat de Salvaţi Copiii, bazat pe date din anul 2016.

Ce îi determină pe unii copii să agreseze alţi copii?

Potrivit specialiștilor, avem de a face cu un complex de fenomene. Termenul de bullying are ca şi componente foarte multe tipuri de comportamente agresive. „Ce îi determină? Îi determină (pe agresori – n.e.) nevoia de validare, de atenţie, de iubire… pe care poate nu le primesc în familie. Alteori aceştia „practic, ce văd acasă reproduc de cele mai multe ori în mediile lor de viaţă”.

„O furie neexprimată de părinte este exprimată de copil”

Părinţii trebuie să fie atenţi ce imprimă ei în psihismul copiilor, deoarece o furie neexprimată de părinte este exprimată de copil. Copilul este ca un burete care absoarbe tot ce vede şi ce simte din mediul familial, iar el le scoate ulterior la lumină.
Fenomenul nu se petrece doar în viaţa reală. Cazurile de cyberbullying, denumit şi agresiune pe internet, sunt de asemenea foarte periculoase pentru dezvoltarea emoţională a copiilor. Acestea pot avea un impact chiar mai puternic asupra victimelor. Asta deoarece contactul vizual poate atenua violenţa fenomenului şi chiar descuraja un agresor, după cum vom vedea ceva mai încolo, în articol.

Cum se pot apăra victimele

La primele acte de hărţuire, victimele bullying-ului ar trebui să încerce să ignore agresorul/agresorii. Asta deoarece agresorul caută atenţie, să obţină validare din partea grupului, să fie inclus, important, iar când noi nu îi dăm ceea ce îşi doreşte, nu îi hrănim tipul de comportament.

Totuşi, dacă acest comportament devine repetitiv, atunci victima trebuie să ia atitudine.

În România există o lege anti-bullying, introdusă la sfârşitul anului trecut. Actul normativ interzice aceste comportamente în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. Lega nu pare, însă, să producă efecte palpabile. Asta deoarece, potrivit Salvaţi Copiii, în şcolile româneşti, soluţionarea fenomenului nu e funcţională şi nici nu are şanse prea mari să ajungă să funcţioneze, din cauza lipsei de organizare şi a lipsei competenţelor specializate.