După o mulțime de ani, în care biserica de la Vedea și-a așteptat rândul să intre pe lista de obiective ce urmează să fie restaurate, iată că, în prag de sărbători, o minune s-a întâmplat.

Joi, 12 decembrie, Biserica „Sf. Parascheva” din Ruse a fost gazda conferinței de deschidere a proiectului ROBG „Moștenirea creștină în coridorul cultural Ruse – Giurgiu”, a cărui valoare este de aproape 1,5 milioane de euro.

Parteneri în acest proiect sunt Biserica „Sf. Parascheva” din Ruse, Episcopia Ruse, comuna Vedea, Biserica Sf. Pantelimon din Vedea, Episcopia Giurgiu și biserica „Sf. Gheorghe” din Ruse.

Durata proiectului este de 36 de luni, începând cu data de 11 ianuarie 2019.

Pentru implementarea proiectului, am avut în considerare faptul că, în regiunea de graniță Ruse-Giurgiu, avem o importantă și bogată moștenire culturală, istorică și religioasă, în cele trei lăcașe de cult care, de altfel, sunt și partenere în acest proiect. Avem nevoie să creștem interesul cultural al turiștilor, să păstrăm și să conservăm moștenirea culturală. Starea rea în care se află, la acest moment, cele trei construcții, nu le permite să își etaleze, în totalitate, eleganța artistică și arhitecturală, așa că simpla lor restaurare ar putea duce la creșterea interesului turistic pentru ele”, au precizat, în cadrul conferinței de presă din deschiderea proiectului, reprezentanții oficialităților bulgare.

Prezent la conferința de presă, primarul comunei Vedea, Marian Bălan:

La rândul său, prezent la Ruse, cu binecuvântarea PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, preotul paroh al Bisericii Sf. Pantelimon din Vedea, Casian Puflea, a declarat, pentru „Jurnal giurgiuvean”:

Valoarea care revine părții române din acest proiect este de circa 500.000 de euro.

 

Scurt istoric

Biserica este construită în anul 1835 de către Apostol Arsache, care fiind un bun întreprinzător cumpără ocnele de sare agonisind o avere impresionantă pe baza careia construieste biserica ce poartă hramul „Sfântului Pantelimon”.
Biserica a fost ridicată în amintirea fiului său, Gheorghe, care se sinucide la Viena din cauza împotrivirii părinților de a se căsători cu o tânără evreică.

Construcţia bisericii a durat zece ani (1835-1845), fiind pictată prima dată de Gheorghe Zugravul, iar spre sfârşitul vieţii ctitorului în 1874 sfântul locaş este repictat de Gheorghe M. Tăttărascu. La intrarea în biserică, în partea dreaptă, în Pronaos se află tabloul ctitorului şi al fiului său. Arsache arată cu mâna spre tânăra pereche, parcă, dându-le consimţământul de a se căsători. Numele lui Arsache este strâns legat de dubla alegere a prinţului Alexandru Ioan Cuza deoarece acesta a propus dubla alegere în ambele tări şi astfel, nu se încălca nici un articol din Convenție.

De origine aromână doctorul Arsache s-a născut în Hotohova în Epir în anul 1789. Vine la Bucureşti înainte de anul 1800 urmând primii ani de şcoală cu profesori români. După 1805 merge la Viena unde studiază limbile străine, iar după câţiva ani pleacă în Germania unde studiază medicina, acolo unde îşi va lua şi doctoratul cu specialitatea „anatomie comparată”. Cu toate că i se întrevedea o carieră universitară cu mari şanse, nu râmâne în Germania şi vine la Bucureşti.

În România a funcţionat mul timp ca medic la diverse spitale, Pantelimon şi Colţea la Bucureşti fiind două dintre ele. În anul 1819 cumpără de la Mânăstirea Radu Vodă două moşii din județul Vlaşca (Giurgiu de astăzi), pe cea de la Parapani (astăzi Vedea) şi pe cea de la Stăneşti. Intrând în politică, datorită inteligenţei sale şi vastelor cunoştinţe pe care le avea, a reuşit să se facă cunoscut repede  şi în acest domeniu. Domnitorul român Grigore Ghica i-a recunoscut valoarea numindu-l secretarul său particular unde se ocupa cu probleme de politică externă.

Prin munca depusă şi datorită forţei sale intelectuale, doctorul și-a mărit continuu averea pe care o avea atât în ţară cât şi în străinătate. Doctorul Arsache cunoştea şapte limbi: româna, latina, greaca, franceza, germana, italiana şi turca. El ajunsese să deţină moşii întinse în Vlașca, la Parapani, Butuneasca, Cucuruzu, Câlnişte, Stăneşti şi în multe alte localități. Asociat cu alţi oameni de afaceri valoroși ai vremii, Apostol Arsache a deţinut exploatarea ocnelor de sare din Ţara Românească şi Moldova. Având o situaţie înfloritoare, fără a-și risipi averea, doctorul şi-a ajutat mult supuşii făcându-le în permanență daruri.

Locuitorii de pe moşia Parapani, la rândul lor, l-au iubit şi apreciat şi au hotărât ca localitatea Parapani să poarte numele de Arsache. Nume pe care comuna l-a avut până când la putere au venit comuniştii şi l-au schimbat, nemotivat, în Vedea o denumire care nu are nici o legătură cu tradiţia locurilor acestea. A construit primărie nouă, şcoală nouă, edificii care se folosesc şi în zilele noastre.

(Jurnal)