Joi, 21 octombrie, în jurul prânzului, în prezența reprezentantului Ministerului Transporturilor, Felix Ardelean și a celor care au lucrat efectiv pentru realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte din municipiul Giurgiu, s-a tăiat panglica la Portul Trimodal – Giurgiu High Performance Green Port Giurgiu, după mai bine de șase ani de la debutul lucrărilor.

Alături de ILR Logistics Romania, reprezentat de dl.Gunther Hofstadler, la reușita proiectului au pus umărul atât cei implicați în punerea în valoare a Dunării ( Agenția pentru Exploatare și Păstrare a Dunării), dar și Administrația Fluvială a Dunării de Jos – Galați. Nu în ultimul rând, în realizarea acestei investiții s-au implicat atât autoritățile publice locale cât și conducerea Administrației Zonei Libere Giurgiu.

 Ineditul construcției este legat de dimensiunea ei:  ea poate fi  considerată cel mai larg, mai lung, mai înalt  și mai adânc „bazin de înot” din România. La fel de spectaculoasă este modalitatea de construire a halei propriu-zise ce însumează  962 de piloni groși de un metru, implantați în solul de sub hală, pentru a putea susține fără probleme această mega construcție,  impresionantă.

În glumă, reprezentanții proiectului, spuneau că  pentru realizarea investiției  s-a săpat  cam cât s-ar fi excavat de la nivelul mării , până în vârful muntelui Everest și înapoi, lucru pe care poate doar chinezii ar mai fi fost în stare să îl facă.

În urmă cu șase ani, despre care s-a tot vorbit până acum, atunci când a început demolarea fostului feribot, puțini dintre noi știau ce urma să fie construit în acest loc, pe acel amplasament și cum va arăta structura intermodală, ce funcționalitate va avea, și iată că astăzi putem vizita primul port verde la Dunăre din România. Parcursul acestui proiect ambițios nu a fost deloc simplu, cuprinzând mai multe etape: studii, planificare, construcții, ședințe la aceeași masă pentru realizarea unui port verde, similar celui din Linz, dar la o scară mai mică. Am avut parteneri serioși, determinați, harnici și foarte bine pregătiți, motiv pentru care proiectul nu a colapsat, deși au existat momente critice, și iată că astăzi tăiem panglica.

Dincolo de investiția propriu zisă, proiectul a presupus lucrări de modernizare, traduse în cifre și în prognoze optimiste legate de locuri de muncă, de dezvoltare, de reducere a emisiilor de carbon, economii de tranzit și manipulare. Nu avem timp pentru corecții, și facem proiecte prietenoase cu mediul. De aceea, gândim pe termen mediu și lung, pentru a găsi soluții de colaborări viitoare pentru binele comunității pe care o reprezentăm și în care trăim” – ne spunea  Ionel Muscalu, administratorul public al municipiului Giurgiu.

Despre implicarea efectivă a Administrației Zona Liberă Giurgiu, ne-a vorbit  și directorul instituției, Liviu Cartojan:

Zona Liberă a fost implicată în acest proiect cu două subactivități, reprezentând reabilitarea drumului de la intrarea în Zonă până la Cheul Zonei Libere, 1,5km lungime, complet reabilitat. Suma a fost depășită cu 45,000 de euro față de suma inițială, din cauza proiectării, sumă suportată integral de către administrație, iar cele două subactivități (drumul și cheul Zonei Libere) au însemnat o cofinanțare din partea Fondului INEA-CEF, de 530.000 de euro. Restul, 15% din cofinanțareși cei 45.000 de euro depășiți au fost sumele suportate de Administrația Zonei Libere. Nu au fost proiecte ușoare, mai ales că drumul a trebuit să fie asigurat cu trafic în permanență, fiind singura modalitate de a ajunge pe cheul Zonei Libere, s-a lucrat astfel încât să fie folosit de camioane, având o medie de 100 de camioane zilnic ce tranzitează acest drum. Finalizarea a fost în două etape: cheul în 2018 iar drumul la începutul lui 2020, iar acum odată cu inaugurarea halei trimodale putem spune că este finalizat în totalitate acest proiect. Este un flux interschimbabil, iar permanent temperatura și umiditatea, indiferent că este iarnă sau vară, sunt constante. Pentru Zona liberă, traficul este crescut odată cu aceste două activități modernizate, iar creșterea așteptată este de aproximativ 20%, dar, în plus, vor mai fi 400 000 de tone ce se vor adresa în plus Giurgiului, prin intermediul portului. Acest lucru înseamnă fonduri, înseamnă firme și, implicit, locuri de muncă.”

La finalul alocuțiunilor câtorva din cei prezenți la eveniment, s-a trecut la momentul cel mai emoționant: tăierea panglicii celei mai noi investiții majore din municipiu și, probabil, al celui mai modern proiect de acest fel de pe malul românesc al Dunării: Portul Trimodal Giurgiu.

(Jurnal)