Astăzi, în prima zi a anului, sărbătorim pe Sf VASILE, ”păzitor de duhuri rele”, și pe toți cei cei ce poartă numele acestuia!

0
514

La creștin ortodocși Anul Nou începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”.

Provenea dintr-o familie creştină binecunoscută – tatăl său, Sfântul Vasile cel Bătrân, a fost un renumit învăţător în Pont, iar sora sa, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinţi.

Numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creştină. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la rândul lui înseamnă „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dăruiască o zi a lui,  iar Acesta  i-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a merge cu uratul  de 1 ianuarie.

Cine este Sf. Vasile…

Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, în Constantinopol, dar şi la Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.

Sora sa, Macrina,  îl determină   pe Vasile  să se apropie de Casa Domnului,   acceptând  o slujbă bisericească. Vasile vizitează mănăstiri din Egipt din Siria, Palestina şi Mesopotamia, pentru ca la întoarcerea în Pont, să înfiinţeze o mănăstire pe malul Irisului.

Scrierile sale  pun bazele vieţii monahale sistematice şi de aceea Sfântul Vasile este considerat părintele monahismului oriental.

În anul 370, Sfântul Vasile este ales episcop al Cezareii, fiind  totodată și Mitropolit al Cappadociei şi Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterană, Marea Egee şi până la Eufrat.

El a organizat Biserica şi a militat pentru drepturile clerului,  urnărind riguros  pregătirea canonică şi spirituală a preoţilor.

 Sfântul Vasile a fost de mare ajutor săracilor şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate, în acest scop ridicând un aşezământ filantropic, numit  Vasiliada, la marginea Cezareei, unde erau adunaţi cei înfometaţi şi abandonaţi.

Scrierile sale ,  traduse pe tot globul, sunt lucrări în care apără teza Trinităţii. În „De Spiritu Sancto”, Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh şi combate anumite mişcări din Macedonia care negau existenţa acestuia.

Sfântul Vasile moare în anul 379. La înmormântarea sa participă un mare număr de creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă a popularităţii sale.

Obiceiuri şi tradiţii

 Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul ”petrecăreţ”, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhuri rele”. Iată de ce prima zi a anului este  considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

De precizat că aproape 600.000 de români  poartă astăzi numele Sfântului Vasile și că își sărbătoresc onomastica în această zi.

În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul.

Dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul. Se mai spune că  aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

Un alt obicei este ca, pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru în noul an. Tot în ziua de Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji.

Superstiţii

 Cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul. Dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.

Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate,  de aceea  e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

La trecerea dintre ani şi pe 1 ianuarie copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate, sau cu  „Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” și nu în ltimul rând cu  „Vasilica” ( sau Vasilca).

În multe locuri există obiceiul să se colinde cu o căpăţână de porc împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie numită „Colindul cu Vasilica”. După terminarea colindatului, aceştia se strâng la o cârciumă, iar mai târziu gătesc căpăţâna.

Ca și în tradiția altor popoare unde zgomotul are o legătură cu alungarea duhurilor,  bicele folosite de exemplu la Plugușor  sau cu buciume și oale au același scop de a lupta împotriva duhurilor rele.

***************************************************************************

Ne folosim de acest prilej pentru a ura tuturor giurgiuvenilor  ce poartă numele acestui sfânt sau diminutive ale acestuia, un         An Nou Fericit , sănătate, prosperitate și multe bucurii!    

(Jurnal)