Astăzi îl sărbătorim pe Sf. ANDREI, ocrotitorul românilor, cel care are puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor,

0
306

 

În tradiția bisericească, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. Sfântul a ajuns în locurile noastre în jurul anului 55 după Hristos și este considerat ocrotitorul românilor.

Sfântul Andrei sau Apostolul Andrei  a propovăduit credința lui Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale erei noastre, deși el este considerat sfântul protector al Scoției și al Rusiei.

Sfântul s-a născut în jurul anului 5 (d.Hr.),  în Galileea – Imperiul Roman – și a murit undeva după anul 60. Sfântul Apostol Andrei și-a continuat drumul prin Peloponez.

În orașul Patras din provincia Ahaia, locuitorii l-au batjocorit și l-au răstignit cu capul în jos pe o cruce făurită din lemn de măslin în forma literei X. Cu această  ” Cruce a Sfântului Andrei”, puțini știu că ne întlnim foarte des  la trecerile de nivel cu calea ferată, un semn des întâlnit, în formă de ”X”.

Acest instrument al caznelor sale îi poartă și azi numele, ”străjuind intersecțiile periculoase, mai cu seamă cele în care se întretaie drumuri mari și grele”  (volumul Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri).

Etnologii se referă uneori la această perioadă a anului, sub numele de Anul Nou Dacic, date fiind numeroasele legături dintre daci și lupi. Iată de ce  adesea  dacii erau numiți, ei înșiși, lupi, sau „cei care sunt asemenea lupilor”. Așa se poate face  legătura cu stindardul Dacilor , purtat în luptă, care avea  forma unui cap de lup.

De unde vine numele de Andrei?

”Andréas” este un nume bine atestat în epoca greco-romană și este în mod obișnuit explicat prin substantivul „andreia” care în greaca veche însemna „bărbăție, curaj” , Andreios” însemnând curajos.

Andrei a primit de la Hristos puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor, iar după primirea botezului Duhului Sfânt, i-a revenit, prin tragere la sorți, misiunea de a da vestea cea bună a Mântuirii omenirii, în Bitinia și în Pont, în ținuturile din jurul Mării Negre, în Sciția și apoi în Asia, ( conform Narcisa Știucă).

Sfântul Andrei – Apostolul românilor

 Sfântul Apostol Andrei nu s-a mărginit doar la  a predica Evanghelia și la a-i boteza pe cei pe  care i-a adus la Hristos dintre grecii și geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi și preoți, așa cum făcea si Sfântul Apostol Pavel în călătoriile sale misionare.

În sprijinul evanghelizării teritoriilor de pe țărmul apusean al Mării Negre de către Sfântul Andrei vin și unele colinde, legende și obiceiuri din Dobrogea și din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri.

Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie era fratele lui Simon Petru sau Sfântul Petre, cum este cunoscut la români. Ambii erau iudei din zona Galileii și ambii erau pescari, alături de tatăl lor, numărându-se printre „ucenicii” Sfântului Ioan Botezătorul, ascultând timp îndelungat predicile acestuia în pustiul Iordanului, cu îndemnuri la pocăință și cu proorocia despre venirea lui Mesia.

Ce nu ai voie să faci în această zi

Nu este voie de tors, cusut, măturat și nici despre întreaga zi. În jumătatea de sud a țării, adică și la noi în zona județului Giurgiu,  nu atragerea lupilor constituia pericolul la care se expuneau cei ce nu respectau aceste interdicții, ci bolile, ”de la ciumă, până la simple dureri de cap”,  după cum scrie Narcisa Știucă în cartea sa ”Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri”.

În noaptea de Sf. Andrei se mănâncă usturoi și oamenii se freacă cu el, pe umeri sau pe piept,  Cu usturoi se freacă și ușile caselor, pervazurile, țâțânile și chiar și ugerele vacilor, pentru ca strigoii, care se adună atunci, să nu aibă nicio putere, nici asupra omului, nici asupra casei lui, nici asupra vitelor lui.

În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu „strigoii vii”. Cei mai periculoși strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați „răspunzători” pentru eclipse pentru că „ar mușca” din Lună sau din Soare.

Astăzi, în România sunt peste  900.000 de români ce au numele de Andrei, Andreea și diminutive ale acestora , serbându-și onomastica pe data de 30 noiembrie.

***Tuturor celor ce poartă numele sfântului ANDREI, redacția cotidianului ”Jurnal giurgiuvean” le  dorește o viață lipsită de griji, multă sănătate și  bunăstare!

(sursa: creștin-ortodox.ro).

 

T