La 3 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei.

Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a aduce un omagiu ziariştilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia, potrivit www.unesco.org. Peste 100 de evenimente dedicate acestei zile se aşteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, potrivit www.timeanddate.com.

Starea actuală de siguranţă a jurnaliştilor din întreaga lume este descurajantă: în decursul ultimului deceniu, peste  830 de jurnalişti şi angajaţi în mass-media au fost ucişi. Planul de acţiune al ONU privind siguranţa jurnaliştilor şi problema impunităţii reprezintă o platformă multilaterală pe care se abordează aceste probleme complexe. Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie să fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor.

Apelul Agendei de dezvoltare pentru 2030 pentru justiţia universală este relevant pentru toate elementele abordării celor trei „P” în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenţei împotriva mass-mediei, protecţia jurnaliştilor aflaţi în pericol şi urmărirea penală a autorilor de crime comise împotriva profesioniştilor din domeniul mass-media, potrivit paginii dedicate de UNESCO temei din acest an.

Începând cu 1997, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din paisprezece jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Potrivit unesco.org, celebrările din acest an evidenţiază legătura dintre libertatea de informare şi dezvoltarea durabilă.

Tema generală a acestei celebrări este accesul la informaţie şi a libertăţilor fundamentale, cu accent pe libertatea de informare şi dezvoltare durabilă, protejarea presei de cenzură şi de excesul de supraveghere, asigurarea siguranţei, atât online, cât şi offline a jurnaliştilor.

Cu ocazia acestei zile, Active Watch a lansat Raportul Freeex – Libertatea Presei in Romania 2015-2016, potrivit căruia politizarea excesivă transformă presa într-un instrument de propagandă.

De asemenea, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind „constată că situaţia instituţiilor de media s-a deteriorat, fiind degradată şi condiţia jurnalistului, iar libertatea de exprimare este în pericol din cauza intervenţiei politicului în acest domeniu vital pentru democraţie”.

Atât în România, cât şi în restul Europei, pluralismul presei este în pericol, arată studiul Media Pluralism Monitor 2015. România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de bază pentru o presă funcţională, conform cercetării derulate de Centre for Media Pluralism and Media Freedom (CMPF), European University Institute (EUI) şi finanţate de Comisia Europeană (acţiuni pentru sprijinirea Libertăţii şi Pluralismului media).

Deşi, per total, nu prezintă un risc semnificativ, au existat totuşi în ultimii ani cazuri de încălcare a libertăţii de exprimare, atât on-line cât şi offline, în România şi în alte ţări, printre care Lituania, Polonia sau Slovenia, se specifică in Raportul MPM.

Mai îngrijorătoare este situaţia privind siguranţa fizică şi digitală a jurnaliştilor în România şi în alte patru ţări (Croaţia, Letonia, Lituania şi Suedia), unde au avut loc în ultimii ani ameninţări frecvente şi chiar unele atacuri fizice sau digitale la adresa jurnaliştilor.