Sub îngrijirea CENAFER – Muzeul Căilor Ferate și a Muzeului Județean „Teohari Antonescu” a văzut lumina tiparului o apariție editorială inedită. Este vorba despre o lucrare menită să aducă o altfel de lumină asupra primei căi ferate din Vechiul Regat, de la a cărei inaugurare s-au împlinit, anul trecut, 150 de ani.

Cartea fusese promisă încă de la finele lunii octombrie 2019, de către directorii muzeelor giurgiuvean și al căilor ferate: Ionel Muscalu și Mircea Dorobanțu.

„Ne-am dorit anul trecut o „nemurire” a istoriei căii ferate dintre București și Giurgiu, și acest lucru putea fi făcut doar printr-o carte ca cea de astăzi. Vorbim despre 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, care, deși nu s-a arătat foarte încântat de existența „drumului de fier”, l-a folosit inclusiv pentru a ajunge la Marea Neagră. Cartea pe care o lansăm astăzi este una utilă și interesantă în același timp; pentru specialiști nu este o noutate, dar pentru ceilalți este o istorie vie, am putea spune, dacă ținem cont de numărul mare de documente istorice care sunt cuprinse în interiorul cărții”, spunea directorul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Ionel Muscalu.

La rândul său, prezent la lansarea cărții „150 de ani de Cale Ferată București – Giurgiu”, Marcel Oțoiu, director general CENAFER, afirma:

„Este un parteneriat onorant, deoarece se consfințește evenimentul de anul trecut, cu un veac și jumătate de Cale Ferată la Giurgiu. Puțini știu faptul că la 1864, Alexandru Ioan Cuza (cel ce își semna documentele cu „Alexandru Ioan I”) a semnat un decret de realizare a unei căi ferate care să lege Bucureștiul de Giurgiu. Chiar dacă nu s-a concretizat la acel moment, putem spune că Alexandru Ioan Cuza a avut viziunea dezvoltării…Sper ca, la următoarea vizită, să venim noi, cei din București, pe calea ferată, nu pe șosea…”, a mai spus Marcel Oțoiu.

Și Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului Căilor Ferate, spunea, în cadrul aceluiași eveniment:

„Mulți ar spune că această lucrare nu și-ar avea rostul, pentru că azi nu mai circulă niciun tren pe ruta București – Giurgiu. Dar noi avem speranța că se va remedia și această problemă. Dacă suntem bolnavi, asta nu înseamnă că ne și dăm demisia de la serviciu. Așa și cu această cale ferată, despre care eu am speranța și certitudinea că va redeveni funcțională”, mai preciza Mircea Dorobanțu.

Lucrarea lansată miercuri, la Muzeu, cuprinde două părți: una care detaliază istoria construirii primei căi ferate din Vechiul Regat (care, la 31 octombrie 1869, lega București Filaret de Giurgiu), și o a doua, îngrijită de muzeograful giurgiuvean Florentin Breazu, care prezintă un istoric al feribotului Giurgiu – Ruse (1941 – 1954), lucrare ce fusese concepută cu alt scop, dar care, din lipsa fondurilor, se regăsește acum în volumul de istorie inedit al primei Căi Ferate din Muntenia.

(Jurnal)