Înființarea unui fond specific pentru integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități, face obiectul unui proiect legislativ inițiat de Violeta Alexandru, Maria Gabriela Horga, Mara Calista și Angelica Fădor.

Proiectul prevede direcționarea sumelor plătite de către angajatorii care nu au angajat cel puțin 4% persoane cu dizabilități din totalul angajaților către un fond specific. Sumele astfel încasate vor putea fi utilizate doar pentru politici/programe de angajare a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se pot propune programe de integrare profesională a persoanelor cu dizabilități dar și proiecte de stimulare a mediului de afaceri în vederea angajării acestora.

Fondul va fi gestionat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

”Nu introducem taxe noi pentru firme iar proiectul nu presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Aceste sume sunt plătite și în prezent, pe baza legii 448/2006. Însă, angajatorii virează sumele la bugetul de stat și nu, cum ar fi normal, într-un fond specific sau evidențiate separat în bugetul asigurărilor de șomaj, pentru a fi utilizate destinat pentru implementarea unor programe specifice pentru persoanele cu dizabilități. Practic, statul folosește aceste sume pentru alte destinații decât cele avute în vedere prin legea 448/2006. Vrem ca sumele colectate să fie utilizate în folosul persoanelor cu dizabilități, nicidecum pentru încasarea unor venituri suplimentare la bugetul de stat ”, a explicat Gabriela Horga.

“Ieri ne-am consultat și cu rețeaua RISE, care susține de multă vreme un astfel de proiect, persoanele cu dizabilități din România având o rată de ocupare mult sub media celorlalte țări ale Uniunii Europene”  a precizat Gabriela Horga.

In România cea mai mare parte a persoanelor cu dizabilități neocupate de 20-64 de ani este inactivă economic, ceea ce face ca aceste persoane să fie grupul cel mai dificil de integrat pe piața muncii. 88% dintre persoanele cu limitări severe și 66% dintre cele cu unele limitări erau inactive economic în 2018, față de numai 26% în cazul persoanelor fără limitări (conform datelor prezentate în Strategia Națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități).