„Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România în 1918. Curajul și determinarea românilor de peste Prut au alimentat visul unirii tuturor românilor într-un singur stat. Unirea cu Basarabia a fost urmată, în același an, de unirea cu Bucovina și de cea cu Transilvania.

Patriotismul și dorința de libertate a românilor de peste Prut și-au găsit cea mai vie expresie în Declarația de Unire aprobată de Sfatul Țării. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa România”, se arăta în Declaraţia de Unire. Declaraţia de unire se încheia cu cuvintele: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”.

Această decizie a fost luată într-un moment greu atât pentru România, nevoită să accepte o pace umilitoare cu Germania, cât și pentru Basarabia, presată de trupele bolșevice. Votul a fost salutat de Regele Ferdinand care scria într-un text telegrafiat către Sfatul Țării: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă”.

La fel ca alte momente din istoria modernă a României, Unirea cu Basarabia s-a realizat prin asocierea aspirațiilor românilor cu marile proiecte mondiale. În acest caz, votul din Sfatul Țării a respectat principiul autodeterminării naționalităților, formulat de președintele SUA, Woodrow Wilson.

În anul istoric 1918, prin unirea tuturor provinciilor române, s-a format România Mare și a urmat o perioadă de dezvoltare accelerată a statului român.

Din păcate, România Mare a durat doar 22 de ani. În 1940, Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică, în urma pactului încheiat dintre Stalin și Hitler. Bolșevicii și naziștii și-au împărțit Europa de Est, ignorând voința popoarelor din regiune. Regimul sovietic a impus un regim de teroare și a practicat o politică de deznaționalizare a românilor.

După prăbușirea URSS, Republica Moldova și-a recâștigat independența și a depus recent o cerere de aderare la Uniunea Europeană. România susține demersul Republicii Moldova. Sunt convins că va veni momentul în care Republica Moldova va face parte din Uniunea Europeană, în așa fel încât românii de pe ambele maluri ale Prutului să fie din nou împreună, în familia europeană.”

(Dan Motreanu- europarlamentar liberal)