Controversata Lege 169/2017, prin care deţinuţii care ar fi fost încarceraţi în condiţii necorespunzătoare, beneficiau de o reducere cu şase zile pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiţiile respective, este pusă în aplicare şi la Giurgiu.
Conform răspunsului trimis la solicitarea „Jurnal Giurgiuvean” cu privire la numărul şi pedepsele celor care beneficiază de legea cu pricina, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu ne-a comunicat următoarele: Ca urmare a aplicării legii 169/2017, vă informăm că la Penitenciarul Giurgiu au fost puse în libertate un număr de 80 de persoane condamnate definitiv pentru fapte precum trafic de droguri, furt calificat, tâlhărie sau omor deosebit de grav, viol, cu pedepse cuprinse între un an şi 15 ani, se arată în comunicarea Penitenciarului Giurgiu. Cu alte cuvinte, de la intrarea în vigoare a legii, 80 de persoane deosebit de periculoase, vor putea, oricând, comite o nouă fărădelege care să îi trimită după gratii, acolo unde statul român cheltuieşte, pentru fiecare, peste 2800 de lei, lunar.
Care vor fi condiţiile de detenţie obligatorii
Ministerul Justiţiei a stabilit prin norme clare condiţiile pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor e obligată să le asigure deţinuţilor. Astfel, fiecare persoană încarcerată trebuie să beneficieze de un spaţiu personal de minimum 4 metri pătraţi. Paturile trebuie să aibă 2 metri lungime şi minimum 90 de centimetri lăţime.
În cameră e obligatoriu să existe un dulap, o masă şi un scaun. Deţinuţii vor beneficia de lumină naturală, vor avea televizor, interfon, întrerupător şi priză în interiorul celulei. Cât despre grupul sa-nitar, acesta trebuie să fie separat de camera de detenţie. Trebuie dotat cu o chiuvetă, oglindă, duş şi cadă şi un WC care să fie delimitat printr-un perete de restul băii. Toaleta trebuie să deservească maximum 10 deţinuţi. Ca noutate, fiecare loc de detenţie trebuie să aibă cale de acces pentru persoane cu dizabilităţi. Condiţii extrem de greu de asigurat pentru administratorii penitenciarelor, dacă ţinem cont că 160 de spaţii de cazare a deţinuţilor, din 36 de penitenciare, nu îndeplinesc aceste condiţii.
Ce spun sociologii
Nimeni nu are răspuns deocamdată la întrebarea: ce se va întâmpla cu deţinuţii după eliberarea lor? Ce şanse au să se reintegreze în societate? Specialiştii instruiţi la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială în domeniu, sunt deocamdată total insuficienţi pentru a-i consilia pe toţi deţinuţii pe care România se pregăteşte să îi elibereze. Stereotipal, infractorul în România rămâne infractor şi cam minimum 40%, până la 80%, dintre ei recidivează în primul an, adică se întorc la puşcărie – concluzionează specialiştii.
Noua lege a apărut ca urmare a unui număr tot mai mare de procese câştigate de deţinuţii din România la CEDO, pentru condiţiile dificile de după gratii. În acest context Statul român are de plătit despăgubiri de 1,6 milioane de euro în cele 500 de procese câştigate de către puşcăriaşi. Numărul sesizărilor către CEDO a crescut, în anul 2016, cu 108 la sută!
(Jurnal)
