Senatul a votat supraimpozitarea pensiilor speciale de peste 7.000 de lei, iar proiectul legislativ va merge în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. În România, există multe categorii de persoane care beneficiază de astfel de pensii, iar cea mai mare pensie specială este egală cu 104 pensii minime.

Senatul a votat supraimpozitarea pensiilor speciale de peste 7.000 de lei, iar proiectul legislativ va merge în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, s-a lăudat miercuri cu această decizie, pe care o numeşte „un act de echitate socială” şi „un pas important către normalitate”

Cele mai mari pensii speciale în România le au magistraţii. Cea mai mare este o pensie de 73.890 de lei brut, încasată de un fost judecător sau procuror, din care se reţine un impozit pe venit de 7.189 de lei. Motivul pentru care magistrații primesc pensii speciale este acela că procurorii și judecătorii au o serie de incompatibilități și nu pot desfășura mai multe activități, cum ar fi să aibă firme sau să deruleze activități economice. CSM critica, în luna iulie, intenția de taxare a pensiilor speciale, afirmând că eventuala impozitare a pensiilor magistraţilor ar contravine independenţei justiţiei, şi ameninţa chiar cu sesizarea Curţii Constituţionale.

Militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii și angajații serviciilor secrete primesc, la rândul lor, pensii speciale. Ministerului Apărării arată că un fost magistrat militar încasează cea mai mare pensie, de 35.383 de lei. Pensia medie pentru un militar este de 3.480 de lei. Pensiile speciale ale angajaților din Ministerul de Interne au fost criticate de opinia publică după ce coaliția PSD-ALDE le-a majorat considerabil și a scăzut puternic vârsta de pensionare. Unele categorii profesionale se pot retrage la 40-45 de ani. Presa a scris recent despre cazul lui Dumitru-Daniel Chirilă, propus de către premierul Viorica Dăncilă pentru postul de ministru de Interne, deoarece acesta este pensionar la doar 39 de ani, având o pensie de 7.500 de lei pe lună. Din bugetul SRI se plătesc pensiile foştilor angajaţi din SRI şi SIE, însă instituţia nu a vrut să divulge date despre valoarea acestora.

Parlamentarii și-au votat şi ei pensii speciale, încă din anul 2015. Pensia parlamentarilor nu este numită chiar pensie specială, ci indemnizație. Cea mai mică valoare a indemnizației pentru limita de vârstă este de 2.037 de lei, iar cea mai mare este de 12.168 de lei, potrivit instituției. Pensii speciale mai primesc și funcționarii din Parlament. Dintre funcțiile de reprezentare politică, mai primesc pensii speciale și foștii președinți ai României.

Primarii au primit și ei pensii speciale după ce Codul Administrativ a fost aprobat în acest an, asta după ce Curtea Constituțională găsise prima formă a legii drept neconstituțională în integralitatea sa. Pe lângă primari, primesc pensii speciale și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene.

Foștii diplomați, piloții de avion și angajații Curții de Conturi au la rândul lor pensii speciale în România. În Parlament mai există un proiect prin care membrii plenului Consiliului Concurenței ar urma să primească pensii similare celor de la Curtea de Conturi.

În fine, avocații și cultele, altele decât Biserica Ortodoxă Română, au case separate de pensii. Casa de Asigurări a Avocaților nu primește bani de la stat, iar pensia maximă a avocaților nu poate depăși valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România. În acest moment, valoarea maximă stabilită este de 5 puncte, iar valoarea unui punct este de 1.334 lei. În consecință, pensia maximă a unui avocat poate fi, teoretic, de 6.670 de lei. Cultele, în schimb, nu oferă date despre pensiile pe care le plătesc.

La Giurgiu, cea mai mare pensie plătită de Casa Județeană de Pensii este o pensie specială în valoare de 19.000 de lei, în timp ce din asigurările sociale (din contributivitate), cele mai mari pensii ajung la circa 8.000 de lei.

(Jurnal)