Conform unui raport publicat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) și potrivit bilanţului raportat după cele mai recente alegeri, cele din 2016, în mod surprinzător, partidul care a beneficiat de cele mai mari venituri a fost UDMR cu 27.603.324 lei, în timp ce cheltuielile cele mai însemnate au fost raportate de PSD – 27.268.423 lei.
De multe ori, însă, variaţia veniturilor şi cheltuielilor este una foarte mare, după cum treiese din același raport al IPP. Astfel, în 2012, de exemplu, au fost cheltuiţi, în medie, 25.269.669 de lei, deşi veniturile au fost de 19.608.523 lei, iar în 2014 au fost cheltuiţi, în medie, 11.061.294 lei, cu toate că veniturile au fost de 8.433.416 lei.
Cum se scund cheltuielile…
Partidele politice din România sunt departe însă de a aplica „puterea exemplului” în ceea ce priveşte transparenţa financiară, acestea mergând mai degrabă pe lângă lege, cu tendinţa de a se eschiva de la obligaţiile de publicare a bilanţurilor fiscale. De cele mai multe ori, formaţiunile aleg să omită informaţii precum cuantumul donaţiilor confidenţiale, cuantumul total al donaţiilor, suma globală a veniturilor şi numele celor care au donat mai mult de 10 salarii minime la partid, demonstrează cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Mai mult, nu doar că formaţiunile „omit” să aplice în totalitate legea, există situaţii în care acestea depun foarte târziu sau chiar deloc bilanţurile contabile pe pagina Ministerului de Finanţe. De exemplu, în 2014 PNL nu a transmis niciun fel de sinteză fiscală, iar PMP a făcut acelaşi lucru în 2015, pe când în anul electoral 2016 cele mai mari două partide din România, PNL şi PSD, au publicat aceste rapoarte mai târziu faţă de data stabilită. Tot în anul electoral 2016, de pildă, suma totală a donaţiilor şi veniturilor nu a fost publicată de PNL.
În plus, cercetarea demonstrează că „între raportările depuse la diverse instituţii există dese contradicţii, chiar între cifrele din bilanţul contabil şi raportul transmis către AEP sau între raportarea publicată în Monitorul Oficial şi raportarea trimisă către AEP ale aceloraşi entităţi politice”.
În acest context, veniturile anuale ale unui partid politic în România sunt, în medie, de 10.591.629 lei (aproximativ 2,35 milioane de euro). Cei mai mulţi bani sunt aduşi în anii electorali, atunci când contribuţiile stau sub semnul întrebării din cauza potenţialelor „favoruri” care pot apărea, „la schimb”, în lipsa unei transparanţe totale din partea politicienilor.
În ceea ce priveşte UDMR, însă, se remarcă o creştere constantă şi vizibilă, astfel că Uniunea a înregistrat în 2016 cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare de astăzi: 27.603.324 lei (peste 6,1 milioane de euro), depăşind chiar şi partidul numărul 1 în România ca infrastructură, PSD, care vine abia pe locul doi, cu un venit total de 26.328.718 lei (aproximativ 5,85 milioane euro).
Studiul IPP consemnează că o explicaţie pentru această ierarhie ar putea fi „gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formaţiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparenţă”.
Ce prevede Legea
Potrivit Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, acestea au obligaţia de a raporta anual cheltuielile înregistrate, inclusiv cu publicarea în Monitorul Oficial a listei persoanelor fizice şi juridice care au acordat donaţii mai mari de 10 salarii minime pe economie, a celei cu persoanele fizice şi juridice cu împrumuturi mai mari de 100 de salarii – persoane şi termenele de returnare ale acestora, listei donaţiilor din partea organizaţiilor internaţionale la care partidul e afiliat (bunuri materiale necesare activităţii politice), dar şi cea a veniturilor defalcate pe fiecare tip şi cuantumul total al acestora.
(Jurnal)