Serviciile de Medicină Legală din România sunt într-o „situaţie dramatică” : două unităţi nu au laborator de toxicologie, 13 funcţionează fără laborator de anatomie patologică, iar 16 nu pot face nici măcar analize simple pentru stabilirea grupei de sânge, în timp ce 13% dintre autopsii nu se efectuează la sediul instituţiilor medico-legale, ci pe teritoriul judeţului, în condiţii mai mult sau mai putin improvizate, arată raportul pe 2016 al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML).
Conform aceluiași raport , în aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre cu risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B şi C, SIDA, putrefacţie avansată), aspect mult prea uşor “uitat” de autorităţi. De asemenea, unele servicii de Medicină Legală se confruntă cu o lipsă acută de personal. Astfel, potrivit raportului citat, la nivel naţional există două servicii judeţene de Medicină Legală (SMLJ), respectiv cele din Ilfov şi Giurgiu, care nu au laborator de toxicology.
În Giurgiu, la serviciul de Medicină Legală nu există laborator de anatomie-patologică și nici nu se poate face cea mai simplă investigaţie serologică. În aproximativ 20% dintre autopsii, medicii legişti trebuie să facă necropsia asupra unor cadavre prezentând un risc biologic considerabil (TBC activ, Hepatita B si C, SIDA, putrefacţie avansată), aspect mult prea uşor “uitat” de autorităţi.
„Trebuie subliniat că, în ciuda folosirii unor echipamente de protecţie, riscul de contaminare a personalului care efectuează autopsia nu poate fi eliminat, ceea ce explică incidenţa crescută a TBC şi hepatitelor în rândul personalului din instituţiile de Medicină Legală”, mai spun autorii raportului INML.
(Jurnal)