Duminică, la prânz, o simplă plimbare prin municipiu a fost suficientă pentru a contrazice una dintre cele mai des rostite afirmații ale ultimilor luni: „românul nu mai are bani… să trăiască”!
În parcarea de la Kaufland, un agent de pază îi îndruma pe șoferi către parcarea subterană a complexului comercial Aurora, pentru că la suprafață nu mai exista niciun loc liber. Situația nu era diferită nici în fața supermarketurilor Lidl și Mega Image, unde parcările erau ticsite, iar mașinile se învârteau minute în șir în căutarea unui spațiu liber.
Aceeași realitate se vede și pe șosele: traficul este din ce în ce mai aglomerat, semn clar că mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate se întorc acasă pentru sărbători. Între blocuri, locurile de parcare devin insuficiente, iar înghesuiala va atinge cote maxime în zilele următoare.
În același timp, restaurantele anunță că nu mai au mese disponibile pentru noaptea de Revelion, iar în mallurile din București este aproape imposibil să te miști la orele de vârf. La munte, cazările sunt epuizate, camerele fiind rezervate cu mult timp înainte, în ciuda prețurilor tot mai ridicate.
Toate aceste imagini ridică un mare semn de întrebare: dacă românii nu au bani, atunci cine umple parcările, magazinele, restaurantele și stațiunile turistice?
Paradoxul este evident. Pe de o parte, discursul public este dominat de nemulțumiri, temeri legate de scumpiri și de traiul zilnic. Pe de altă parte, realitatea din teren arată un consum intens, o mobilitate ridicată și o dorință clară de a cheltui, mai ales în perioada sărbătorilor.
Poate adevărul se află undeva la mijloc. Există români care resimt din plin presiunea economică, dar există și o categorie semnificativă care reușește să susțină un stil de viață activ, bazat pe consum, călătorii și distracție.
Cert este un lucru: România de sărbători este plină, aglomerată și în mișcare, iar imaginea parcărilor arhipline și a restaurantelor fără locuri libere spune o poveste mult mai nuanțată decât simpla afirmație, aceea că „românul nu are bani”!
