În Marea Britanie, Oficiul Naţional pentru Statistică a estimat că aproximativ 411.000 de români ar fi rezidenţi în Marea Britanie în 2017. În urcare de la 135.000 în 2013 şi doar 14.000 în 2006. Cifrele recente arată, de asemenea, că 1,15 milioane de români trăiesc în Italia, 673.000 în Spania şi 657.000 în Germania. Iar dintre ţările europene cu cea mai mare diasporă în ansamblu, România e pe locul doi după Portugalia, drept cea mai mare per persoană, cu 15,4% dintre români trăind în străinătate. (Portugalia are 16,6%, la o populaţie de 10 milioane şi o diaspora de 2 milioane, potrivit ONU).

Toate aceste emigrări au lovit din greu România. În anul 2018, 4 milioane de români trăiesc în străinătate, conform estimărilor ministerului (aceasta este una dintre cele mai mici estimări), în timp ce populaţia României este la cel mai scăzut nivel din 1968, scăzând de la 23,2 milioane în 1990, la 19,5 milioane în 2017. Remus Anghel de la Universitatea Babeş-Bolyai a declarat că, până în 2008 sau 2009, emigrarea a avut un efect pozitiv net, deoarece persoanele din regiunile subdezvoltate din punct de vedere economic au trimis bani acasă, susţinând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în ţară. Acum, a spus Anghel, efectul tinde să fie negativ: „Multe părţi ale ţării nu mai au lucrători. E un efect agregat asupra economiei. Şi (firmele) încep să aducă migranţi din străinătate, din Asia şi din ţările vecine”. RADOR

Un fenomen similar se întâmplă și la Giurgiu unde populația a ajuns la acest moment la 54.655 și unde mare parte dintre meserii au fost desființate sau sunt pe cale de a dispărea în totalitate (cizmar, lăcătuș, electrician, vânzător ambulant de ziare, blanar ș.a.m.d).  Este de notorietate faptul că pentru a repara o mașină de gătit, un frigider sau o mașină de spălat giurgiuvenii au ajuns să se înscrie pe lista unui ”meseriaș” din Capitală care vine de câteva ori pe lună și repară mașinile celor trecuți pe listă. Acest lucru cred că spune tot!

(Jurnal)