Purtătorul de cuvânt DGASPC Giurgiu, Denisa Cristescu, s-a arătat extrem de indignată pentru modul în care minorul din Naipu a fost prezentat de mass media naţionale. Ea a avertizat la TVR că această expunere mediatică poate afecta psihicul copilului, dar şi faptul că se încalcă dreptul copilului, chiar dacă nu i se arată chipul, el este identificabil.
Dacă mass media locale au respectat această cutumă hai să vedem cum o respectă cotidianul Giurgiuveanul, cităm:
Copilul familiei Dobre, acolo unde au avut loc acele fenomene paranormale, despre care v-am relatat şi despre care aţi aflat şi de pe canalele media centrale, a acuzat, ieri, dureri de braţe şi de picioare, afirmând că este „stăpânit de o forţă”… şi nu se poate controla!
Prin intermediul numărului unic de urgenţă 112, a fost solicitată o Ambulanţă cu echipaj medical, care l-a verificat pe micuţ dar fără ca medicii de pe ea să găsească ceva pentru care să fie necesar transportul la Spital (…)După rugăciunile făcute de preotul de aici, copilul, complet schimbat în bine, a declarat după slujbă, următoarele: „m-am eliberat…dar o voce mi-a spus că nu rămâne aşa”!
Alături de articolul menţionat mai sus, se lăfăie, “in extenso” o ditamai fotografia (neblurată) cu imaginea minorului alături de părinţii săi, cei care l-au lăsat pe minor expus la această campanie mediatică deşănţată ce cu siguranţă va avea urmări din cele mai nefaste când copilul se va mări iar colegii/amicii săi îl vor şicana cu acest incident din viaţa lui.
Atunci cum rămâne, doamna Cristescu cu drepturile copilului? Ce măsuri veţi lua împotriva celor ce au încălcat, cu bună ştiinţă, drepturile minorului la propria imagine? Vă promitem că vă vom adresa această întrebare de acum încolo în fiecare săptămână , până când ne veţi dovedi că sunteţi, aşa cum pretindeţi astăzi, un apărător al drepturilor şi libertăţilor tuturor minorilor cărora trebuie să le respectaţi interesele, conform normelor Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite, în legătură cu Protecţia Copilului, şi a Legii 272 /2004.
Aşteptăm confirmarea acestei solitiări a noastră, considerând-o un fel de reparaţie morală pentru ruşinea şi suferinţa suferite de minorul din Naipu în toată această perioadă.
(JURNAL)