Mi-aduc aminte că în Facultatea de jurnalism, de fiecare dată când se discuta despre principiile de bază ale acestei profesii, printre primele enumerate de către profesori era ”echidistanța”. Cu aceeași măsură un om trebuie criticat, atunci când este cazul și cu aceeași unitate de măsură trebuie lăudat atunci când gesturile sale au un caracter social favorabil, fiind menite a sprijini societatea și pe cetățenii acesteia.
Iată de ce astăzi, doresc să salut un gest nu prea des întâlnit la salariații din administrația publică și nici la oamenii politici. La cei din urmă, poate doar în perioada alegerilor electorale, ca exercițiu de imagine.
Așa că îmi asum riscul de a fi etichetat ca fan al primarului Adrian Anghelescu, aplaudând, în numele echidistanței de care aminteam, gestul de a-și cheltui banii pe decorațiunile cu care Primăriei Giurgiu, i-a fost creat un cadru sărbătoresc la finalul acestui an.
Am folosit termenul de ”echidistanță” pentru a se înțelege de ce par atât de entuziasmat, constatând un astfel de gest, în contextul deselor reproșuri ce i se aduc primarului Municipiului Giurgiu, de la țeava spartă din curtea cetățeanului și până la punga cu gunoi aruncată pe geam, de la etaj, de unii dintre concetățenii noștri.
