Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută şi sub numele de Paraschiva, este prăznuită de către Biserica Ortodoxa în fiecare an pe 14 octombrie. Cuvioasa este sărbătorită nu doar de către Biserica Ortodoxă Română ci şi de către alte biserici de rit oriental. De asemenea, este cunoscută ca fiind sfânta patroană a Moldovei.
ISTORIC. Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia. Părinţii acesteia erau creştini, dar şi bogaţi având multe averi. Cuvioasa a fost botezată şi crescută de către părinţii ei în credinţa creş-tină. Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama ei.
După un timp decide să se retragă în pustietate, iar la sfaturile unor vieţuitori merge spre ţinutul Pontului. Totuşi, timp de 5 ani se opreşte la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Ţara Sfântă pentru a trăi restul vieţii sale în acele locuri. De la Constantinopol a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici este şi locul unde trece în nefiinţă şi urcă sus la ceruri alături de Dumnezeu. Neştiind cine este cu adevărat, Cuvioasa a fost îngropată ca o străina.
Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Mitropolia Iaşi. Credincioşi din toată ţara, dar şi din toate colţurile lumii se adună în fiecare an pentru ca sfânta să îi ajute pe credincioşi. În total, peste 1 milion de credincioşi vin anual pentru a se ruga şi a atinge moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Ce lucruri sunt interzise în această sfântă zi. Nu foarte mulţi pelerini care obişnuiesc să vină în fiecare an la Iaşi să se închine la moaştele Sfintei ştiu că veşmintele sale poartă o broderie specială.
Conform credinţei populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ţii cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap şi de ochi.
O altă superstiţie străveche spune că, printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie poamlne cu cruce, nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine şi lipie.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasă Paraschieva se roagă la bunul Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. În popor se spune că dacă eşti însărcinată şi urmează să fii mămică, este recomandat să împarţi din bucatele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta te va ocroti la naştere, iar naşterea copilului va fi una uşoară şi lipsită de dureri. Mai mult decât atât, se fac şi unele previziuni ale vremii în funcţie de cum se prezintă vremea în ziua în care Sfânta este prăznuită (14 octombrie), dar ţinând cont şi de somnul oilor. Daca oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în ziua de 14 octombrie, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă şi friguroasă. Iar dacă oile dorm risipite, iarna va fi domoală şi blândă.
Ce lucruri inedite nu ştim despre sfântă. Preoţii spun că moaştele Sfintei sunt îmbrăcate după unele ritualuri bisericeşti, la care participă doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Totuşi, foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Cuvioasa poartă şi un blestem, care datează încă din anul 1641. Sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată. Această ţinută are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu dar şi al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.”
Veşmântul Sfintei se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze.
Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei.
Jurnal