Peste 250.000 de contracte part-time au dispărut în România, în ultimii 2 ani, după ce guvernul a decis să le supra-impoziteze. Măsura ar urma să fie anulată de la 1 ianuarie.
Patronii spun că în această nouă situație vor face angajări mai ușor. Sindicatele cer însă controale mai dure, pentru a preveni munca la negru și evaziunea fiscală.
Așa cum aminteam anterior, numărul contractelor part-time s-a redus cu peste 270.000 după ce guvernul a impus în august 2017 achitarea contribuțiilor sociale și de sănătate la valoarea salariului minim brut cu normă întreagă.
Așa că de la 1 ianuarie, supra-taxarea va fi eliminată, iar contribuțiile vor fi achitate în funcție de salariul primit și nu de venitul minim pe economie.
Cristian Pârvan, secretar general, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România susține că este una din măsurile care ar putea să stimuleze munca, și care oferă posibilitatea în continuare celor competenţi ca, având unul, două contracte cu timp parţial de muncă să-şi folosească pe deplin competenţa.
Problema apare atunci când patronii încheie contracte cu program redus, dar îi țin pe salariați cu normă întreagă. Lucrătorii au astfel contribuții mai mici la pensie și la sănătate.
Zilele trecute, social democratul Mihai Fifor atrăgea atenția că, după eliminarea supra-impozitării acestui tip de contracte, în lipsa altor măsuri de protecție, românii care lucrează part time riscă să aibă pensii sub nivelul minim garantat.
Legea care prevede eliminarea supra-impozitării contractelor part-time a fost adoptată de Parlament săptămâna trecută. Ca să poată fi însă aplicată, trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
(Jurnal)
