În cursul zilei de joi, 18 aprilie 2019, la ultima sesiune plenară a Parlamentului European din cadrul acestui ciclu instituțional, europarlamentarii au aprobat înțelegerea comună negociată cu Președinția Română la Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană asupra Fondului European de Apărare.
Întrucât aspectele financiare și alte aspecte orizontale ale Fondului vor depinde de acordul general privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul următor vor continua pe baza progreselor înregistrate de Președinția Română la Consiliul Uniunii Europene.
Echipa comună a Președinției Române la Consiliul Uniunii Europene condusă de Excelența Sa-doamna Ambasador Luminița Odobescu, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei (președinte), ai Ministerului Apărării Naționale (vicepreședinte și consilier pe probleme de apărare) și cu exponenții Parlamentului European a ajuns la comun acord cu privire la propunerea de Regulament a Comisiei privind Fondul European de Apărare. Această propunere este menită să promoveze o industrie de apărare inovatoare și competitivă în contextul Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. Un element central al Fondului este partea de inovare tehnologică ce are potențialul de a conduce la dezvoltarea unor tehnologii disruptive.
În acest context, Ministrul Economiei Niculae Bădălău a declarat:
“Mă bucur să văd că Fondul European de Apărare devine realitate deoarece creează premisele consolidării competitivității industriei de apărare la nivelul întregii Uniuni, prin sprijinirea acțiunilor de colaborare și a cooperării în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare în acest sector.
Suntem cu toții conștienți de sinergiile importante și de economiile de scară care ar putea fi obținute prin deschiderea lanțurilor valorice din domeniul apărării din întreaga Europă, precum și noile posibilități pe care astfel de inițiative le-ar putea aduce în special întreprinderilor mici și mijlocii care anterior nu au activat în domeniu.
Aș vrea să menționez că propunerea Comisiei Europene prevede pentru prima oară sume considerabile, însă acestea vor fi agreate în contextul negocierii Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027. Pe această cale, aș dori să încurajez companiile din industria de apărare să identifice parteneri la nivel european pentru a putea participa la proiecte colaborative.
De asemenea, încurajez și companiile ce activează în domeniul civil și consideră că pot crea plus valoare în domeniul apărării prin cercetare – dezvoltare de tehnologii și produse destinate acestui sector special. Le sugerez să folosească toate instrumentele existente la nivel european,cum ar fi Acțiunea Pregătitoare pentru Cercetare în domeniul Apărării (PADR, EDIDP și cât de curând EDF), pentru a contribui la eliminarea deficiențelor forțelor sistemului național de apărare în materie de capabilități.”
Acordul atins de Președinția Română la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European prevede următoarele elemente-cheie:
• Finanțarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană sigură și care corespund priorităților convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate și apărare comune, și de alte organizații regionale și internaționale, precum NATO.
• Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
• Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
• Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
• Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
• Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
• Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune, și în special în contextul Planului de Dezvoltare a Capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul NATO, pot fi de asemenea luate în considerare.
• Sunt eligibile proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
• Cel puțin 4% și maxim 8% din buget va fi alocat proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula dezvoltarea unor tehnologii disruptive.
• În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.
Context
În orientările sale politice din iunie 2014, președintele Jean-Claude Juncker a afirmat că sporirea securității cetățenilor europeni este o prioritate. În discursul său privind starea Uniunii din 2016, el a anunțat crearea unui Fond European de Apărare.
De atunci, sub conducerea președintelui Jean-Claude Juncker, Comisia Europeană împreună cu statele membre iau măsuri pentru a concretiza cooperarea în domeniul apărării în cadrul bugetului UE.
Comisia pregătește deja terenul în cadrul prezentei perioade bugetare a UE care se termină în 2020. Pentru prima dată în istoria europeană, UE stimulează cooperarea europeană în domeniul apărării cu un buget de 590 de milioane EUR (90 de milioane EUR pentru cercetare în perioada 2017-2019 prin [PADR]- Acțiunea Pregătitoare de Cercetare în domeniul Apărării și 500 de milioane EUR pentru echipamente și tehnologie în curs de dezvoltare în perioada 2019-2020 prin [EDIDP]- Programul de Dezvoltare Industrială în domeniul Apărării).
Cooperarea în domeniul cercetării în materie de apărare se concretizează deja. Primele acorduri de grant ale UE din cadrul bugetului 2017 au inclus Proiectul de Cercetare Ocean2020, care reunește 42 de parteneri din 15 țări ale UE și sprijină misiunile de supraveghere maritimă și, în acest scop, va integra dronele și submarinele fără echipaj în operațiunile flotei. Comisia a anunțat la data de 15 martie noi proiecte colaborative de cercetare în domeniul apărării în cadrul bugetului 2019 (PADR) și a prezentat în 19 martie programul de lucru EDIDP în vederea cofinanțării proiectelor industriale comune în domeniul apărării în cadrul bugetului UE pentru perioada 2019-2020.
Pe baza acestor două programe „pilot” și pe baza creșterii finanțării inițiale, Comisia Europeană a propus în iunie 2018 un Fond European de Apărare de sine stătător, dotat cu un buget în valoare de 13 miliarde EUR, în cadrul următorului buget pe termen lung al UE, care va acoperi atât componenta de cercetare, cât și pe cea de capacitate.
Fondul European de Apărare va veni în completarea altor programe ale UE, propuse de Comisie, în special a bugetului de 6,5 miliarde EUR alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum și a propunerii pentru un nou program pentru cercetare și inovare, intitulat Orizont Europa, a cărui valoare este de 100 de miliarde EUR.
MINISTERUL ECONOMIEI