După ce ne-a vorbit despre lipsa de personal a Penitenciarului de maximă siguranță, Giurgiu, liderul de sindicat al acestuia, Șerban Oprică ne-a oferit una din explicațiile acestei lipse crase de salariați.
„Încercăm să facem față situației, deși suntem într-o perioadă extrem de proastă, în care o parte dintre colegi se pensionează, în același timp se întâmplă ca alți colegi de-ai noștri să vrea să lucreze la alte penitenciare.
Vorbim aici de zona Craiova și Mioveni. Cele două centre, Craiova și Argeș (Pitești), furnizează candidați declarați „admis” la instituțiile de învățământ din sistem. Oamenii din zona aceea au o cultură a sistemului Penitenciar foarte bine dezvoltată. Ei se îndreaptă către școli precum Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, sau Școala de agenți de la Tg. Ocna. Ulterior aceștia sunt repartizați către penitenciare… Mulți din cei care nu pot fi repartizați din prima către penitenciarele apropiate localităților lor de domiciliu, ajung la Giurgiu deși ei sunt din zonele de care aminteam și de aceea devin ulterior tot mai dornici să plec de aici.
Dorința de a pleca de la Penitenciarul Giurgiu se bazează și pe faptul că este penitenciarul cel mai greu din țară. La această oră avem 50-60 de colegi care nu sunt giurgiuveni. Din păcate, noi îi instruim aici, după care Craiova sau Mioveni beneficiază de aceștia și de experiența pe care ei o capătă aici. Este chiar o vorbă în Penitenciarul Giurgiu:„ Prâslea crește aici într-un an cât alții în șapte!” Asta se întâmplă la noi. Și credeți-mă, un an de experiență în Penitenciarul din Giurgiu contează cât 6-7 ani în oricare alt penitenciar din țară”, ne-a mai precizat Șerban Oprică, liderul de sindicat din Penitenciarul Giurgiu.
