Floarea numită Crăciuniţa este una dintre singurele flori din lume care îşi schimbă culoarea frunzelor, lucru care se petrece în apropiere de Crăciun.

Care este legenda Crăciuniței?

Crăciunița a fost cultivată pentru prima oară în America Centrală, în sudul Mexicului, într-o zonă numită „Taxco del Alarcon”. Aztecii numeau această floare „cuetlaxochitl” și foloseau frunzele pentru a crea o vopsea de haine, iar seva – ca medicament pentru a trata febra.

Dacă te întrebi de unde provine numele de Crăciuniță, află că există o legendă care pornește din Mexic și explică apariția florii.

Se spune că exista o fată săracă pe nume Pepita, care nu avea niciun cadou pe care să i-l ofere pruncului Iisus la slujba de Crăciun. Fata era foarte tristă, dar prietenul ei, Pedro, a încercat să o înveselească spunându-i: „Sunt sigur că Iisus va fi fericit cu un cadou oricât de mic, atât timp cât i-l oferă cineva care îl iubește”.

Pepita nu a știut ce să ofere, așa că a cules câteva buruieni de pe marginea drumului, a făcut un buchet și apoi a intrat rușinată în biserică. În drum spre altar, și-a amintit ce i-a spus prietenul ei și a început să se simtă mai bine. Astfel, a îngenuncheat și a pus cu încredere buchetul lângă scena Nașterii Domnului.

Dintr-odată, buchetul de buruieni a înflorit, uimind pe toată lumea cu florile sale mari și roșii. Cei prezenți erau convinși că tocmai au fost martorii unui miracol și de atunci i-a rămas numele de „Flores de Noche Buena” (în română, Floarea Nopții Sfinte sau Crăciunița).

Forma florilor și a frunzelor de Crăciuniță seamănă cu o stea și din acest motiv este asociată cu Steaua de la Betleem, care i-a condus pe cei trei magi către Iisus. Frunzele roșii simbolizează sângele lui Hristos, iar cele albe – puritatea lui.

(Jurnal)