Județul Giurgiu înregistrează un regres în noul clasament național al Evaluării Naționale, pierzând nu mai puțin de 10 poziții față de anii precedenți. Dincolo de statistica rece care ne plasează din nou în subsolul educației românești, există o falie uriașă în județ: în timp ce zeci de sate se scufundă în analfabetism funcțional, 20 de școli de top au reușit miracolul unei promovabilități de 100%.
Educația copiilor noștri a ajuns la un punct critic, iar rezultatele din acest an sunt un duș rece pentru părinți, profesori și autorități deopotrivă.
Unde am pierdut zece poziții?
Datele oficiale arată o scădere masivă a numărului de elevi care au reușit să obțină media 5, pragul minim al demnității școlare. Matematica a fost, din nou, călăul mediilor din județ. În timp ce municipiul Giurgiu și orașele Bolintin-Vale sau Mihăilești reușesc să țină linia de plutire, mediul rural a capitulat. Școli precum cea din Cucuruzu (comuna Răsuceni) sau Școala Gimnazială Gogoșari au înregistrat rezultate catastrofale, lăsând comunități întregi fără niciun elev capabil să treacă examenul.
Cine sunt cei 20 de „salvatori”?
În ciuda curentului negativ, Giurgiu are și motive de mândrie. Un număr select de 20 de unități de învățământ au demonstrat că se poate. Printre ele, remarcăm performanțe de excepție unde toți elevii înscriși au obținut medii de trecere. Ele sunt:
· Școala Gimnazială Nr. 1 Oinacu: Marea surpriză și mândria mediului rural, clasată pe locul 1 în județ cu o medie generală impresionantă de 7,83.
· Colegiul Național „Ion Maiorescu”: Instituția etalon din municipiu, care își menține statutul de elită cu o medie generală de 7,64 pe linie.
· Școala Gimnazială Nr. 1 Adunații Copăceni: O altă dovadă că performanța se poate face la sat atunci când există implicare, obținând tot media 7,64.
· Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăilești: Ocupantul locului 4 la nivel județean (media 7,46), remarcabil prin notele mari de la Matematică.
Aceste școli dovedesc că izolarea geografică sau lipsa resurselor dintr-un județ sărac nu sunt scuze valabile atunci când profesorii își fac datoria, iar părinții își susțin copiii.
Cine poartă vina pentru acest regres?
O prăbușire de 10 locuri în clasamentul național nu este un accident, ci simptomul unei probleme cronice. Comunitatea din Giurgiu trebuie să discute deschis despre ce se întâmplă în spatele ușilor închise din clase.
Este de vină sistemul și programa școlară, tot mai ruptă de realitate? Este de vină lipsa de implicare a unor profesori (mai ales a suplinitorilor din mediul rural), sau totul pornește de acasă, din cauza lipsei de interes și a abandonului din partea părinților?
Școlile cu promovabilitate zero (Medii 100% sub 5)
Cea mai gravă situație din județ se concentrează în două unități de învățământ unde niciun elev nu a obținut medii mai mari sau egale cu 5, în Școala Gimnazială Cucuruzu din comuna Răsuceni. O unitate din mediul rural unde rezultatele au fost complet sub pragul de promovare, lăsând comunitatea fără niciun absolvent cu medie de trecere la nivel de examen.
Aceeași contraperformanță absolută (0% medii peste 5) a fost înregistrată și la Școala Nr. 3 din Giurgiu (structură a Școlii „Mircea cel Bătrân”).
Localitățile rurale cu cele mai mici medii din județ
Dincolo de cele două cazuri extreme, datele de pe platforma oficială Evaluarea Națională Giurgiu arată că majoritatea școlilor cu medii generale cuprinse între 2,00 și 4,50 aparțin unităților cu un număr redus de candidați din comunele defavorizate economic. Acestea sunt:
Școala Gimnazială Gogoșari: Medii extrem de scăzute, cauzate în special de notele dezastruoase la Matematică.
Școala Gimnazială Toporu: În ciuda eforturilor logistice, absenteismul și lipsa de pregătire suplimentară au menținut media unității mult sub 5.
Școala Gimnazială Schitu: Înregistrează o rată uriașă a elevilor cu note între 2 și 4 la ambele probe ale examenului.
Care ar fi cauzele ce au generat aceste rezultate
Naveta profesorilor calificați: Școlile izolate din Giurgiu (ex. Cucuruzu, Gogoșari) folosesc adesea profesori suplinitori sau necalificați, cadrele titulare fugind spre Giurgiu, Bolintin-Vale sau București.
Abandonul ascuns și absenteismul: Mulți copii din mediul rural abandonează „de facto” școala în clasa a VIII-a pentru a ajuta în gospodării sau în agricultură, prezentându-se la examen complet nepregătiți.
Lipsa meditațiilor: Spre deosebire de elevii de la Colegiul „Ion Maiorescu”, copiii din mediul rural depind 100% de ceea ce acumulează la clasă, neavând resurse financiare pentru pregătire în privat.
Ce ne spun aceste cifre?
Colegiul „Ion Maiorescu” joacă în altă ligă: Colegiul Național nu doar că este pe primul loc în oraș, dar se bate la nivel județean pentru poziția de top. Colectivul de 57 de elevi a menținut o constanță excelentă între Română și Matematică.
„Marin Voiculescu” duce greul volumului: Deși are o medie generală de 6,40, această școală gestionează un număr uriaș de candidați (peste 120).
Prăbușirea de la Matematică: În aproape toate școlile generale din oraș (de la Nr. 5 și Nr. 7 până la „Mircea cel Bătrân”), media la Matematică este periculos de aproape de pragul de 5 sau chiar a căzut sub acesta.
Falia din interiorul orașului: Școala Nr. 3 înregistrează cele mai mari probleme de promovabilitate din mediul urban, unde un procent uriaș de elevi nu au reușit să atingă media de trecere 5.
Voi ce credeți?



