Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu derulează în cursul anului 2022 o serie de activități specifice, subsumate unei acțiuni din Programul cadru de actiuni al Inspecției Muncii, ce vizează prevenirea îmbolnăvirilor profesionale determinate de stresul ocupațional.

Între obiectivele acestei acțiuni se înscriu:

  • promovarea unui mediu de muncă sigur și sănătos, prin combaterea riscurilor psihosociale evaluate la sursa și diminuarea acestora;

  • stabilirea măsurilor care se impun pentru prevenirea producerii unor evenimente grave, din cauza riscurilor psihosociale existente la locul de muncă;

  • conștientizarea și consultarea angajatorilor, cât și a lucrătorilor privind implementarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă pentru cresterea stării de bine la  locul de muncă;

  • încurajarea schimbului de informatii și bune practici în aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă. 

Analiza dosarelor de cercetare a evenimentelor transmise spre avizare de inspectoratele teritoriale de muncă la Inspecția Muncii, în ultimii 4 ani, a evidențiat o creștere a numărului de lucrători decedați la locul de muncă din cauze non-violente, cauze prezumtiv legate și de existența unor riscuri psihosociale și a stresului la locul de muncă.

Astfel:

  • în 2018, din cele 1000 de dosare aflate în analiza Inspecției Muncii, 336 au avut cauze patologice;

  • în 2019, din cele 1011 de dosare aflate în analiza Inspecției Muncii, 374 au avut cauze patologice;

  • în 2020, din cele 890 de dosare aflate în analiza Inspecției Muncii, 342 au avut cauze patologice;

  • în 2021, din cele 972 de dosare aflate în analiza Inspecției Muncii, 393 au avut cauze patologice.

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă se numără printre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă. Acestea au un impact semnificativ asupra sănătătii oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale.

Ele sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, la nivelul angajatorilor, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

  • volumul excesiv de muncă;

  • cerintele contradictorii si lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;

  • instruirea nu se face la timp sau nu este suficientă;

  • lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul si lipsa de influentă asupra modului de desfăsurare a activitătii;

  • schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranta locului de muncă;

  • neefectuarea examenului medical la angajare, periodic sau reîntoarcerea la muncă;

  • comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

  • hărtuirea psihologică si sexuală, violenta din partea tertilor;

  • Un mediu psihosocial favorabil sporeste performantele si dezvoltarea personală, precum si bunăstarea psihică si fizică a lucrătorilor.

  • Prin urmare, Acțiunea se va concentra pe 8 domenii de activitate care se consideră cu risc psihosocial crescut si va implica angajatorii și lucrătorii să identifice, să conștientizeze, si să găsească solutți pentru reducerea riscurilor psihosociale alături de medicul de medicina muncii, în vederea prevenirii timpurii a unor dezechilibre psihosociale care ar putea provoca îmbolnăviri și decese la locul de muncă.

Acțiunea de control se va desfășura în toate județele, la  angajatori din sectorul public și privat, care desfăşoară activități în următoarele domenii de activitate:

  • industria alimentară – CAEN – 10

  • industria textilă – CAEN – 13

  • producția de piese și accesorii pentru autovehicule – CAEN – 293

  • comerț – CAEN – 47

  • administrație publică – CAEN – 84

  • învățământ – CAEN – 85

  • sănătate – CAEN – 86

  • activități de protecție și gardă – 8010

(Consilier relații publice> Bene Robert)