În Bazinul sportiv din Giurgiu, deocamdată înoată doar nepăsarea și ignoranța celor ce au investit în el!

Dacă, acum la început de an,  tot este vremea bilanțurilor, de ce nu ne-am opri un pic și asupra acelor obiective ce s-au dovedit  a constitui  dezastre în ceea ce privește zestrea urbanistică a acestui oraș.

Așa se face că în Giurgiu, printre multele investiții ce s-au dovedit ulterior, eșecuri se numără și bazinul de lângă Steaua Dunării, destinat  conform proiectului, tinerilor și copiilor din municipiu.

Probabil că acei copii și tineri ce ar urma să fie beneficiarii acestuia, vor deveni bunici până  ce acest inutil proiect va căpăta o utilitate.

Să ne amintim însă, mai întâi,  cum suna anunțul grandios de pe site-ul Primăriei Giurgiu, la data de 14.05.2015, despre această viitoare investiție:

”Săptămâna viitoare vor începe lucrările de construcții la bazinul de înot didactic din zona de agrement Steaua Dunării. Investiţia, în valoare de 3.382.600,30 lei, se realizează prin Compania Națională de Investiții, în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social, subprogramul Bazine de înot.

Municipalitatea a depus documentația pentru realizarea acestui obiectiv de investiții în luna iulie a anului 2009. Obiectivul a fost aprobat, fiind introdus în lista de investiţii stabilită prin ordin al MDRAP, s-au alocat fonduri de la minister, a fost predat amplasamentul liber de sarcini, pe bază de protocol, către MDRAP, iar miercuri, 20 mai, vor fi demarate lucrările.

Bazinul de înot va fi destinat uzului didactic, cu posibila utilizare publică în perioadele de vacanţă. Clădirea, cuprinzând și spaţii tehnice şi vestiare, va ocupa o suprafaţă de 836 mp. Bazinul de înot va avea lungimea de 25 m, lăţimea de 12,5 m şi înălţimea variabilă de 1,2 – 1,8 m.”

După finalizarea mult lăudatului proiect, în anul 2019, actualul  primar, Adrian Anghelescu a adus un expert al Companiei Naționale de Investiții pentru a se constanta deficiențele, iar ceea ce a găsit este greu de imaginat… nici mai mult nici mai puțin de 14 erori, printre care:

– conducte subdimensionate;

– lipsă senzori apă;

– lipsă senzori încălzire prin pardoseală.

Evident constructorul nu a răspuns niciodată pentru aceste deficiențe , care, după atâta timp, fac ca această costisitoare investiție să fie în continuare inutilă. La rândul ei, Compania Națională de Investiții, pare nu numai neputincioasă, ci  și inutilă, la fel ca și investiția.

Cert este că  din nefericire pentru comunitate nicio instituție nu răspunde astăzi pentru investițiile eșuate și abandonate, toți dând vina pe …legislație!

Între timp Primăria Giurgiu a predat investiția Consiliului Județean. Costurile de mentenanță ajung în prezent la 20.000 de euro pe lună, iar problema este departe de a fi rezolvată.

O situație ce  ne vorbește despre lipsa de responsabilitate, despre bani aruncați pe apa sâmbetei, despre indolență, dar și despre  grandomania unor politicieni, izvorâtă din prea multă prostie.

Concluzia în acest caz ar putea fi conturată prin intermediul unui banc mai vechi, conform căruia un nebun, învoit de clinica la care era internat pentru a se întoarce câtva zile acasă, în satul său, este întrebat de un vecin din partea locului, care sunt condițiile în ospiciul în care era tratat.

Nebunul, fericit că este băgat în seamă, răspunde: ”Ăăă...e foarte bine … Daaa, avem acolo de toate… și o piscină în care ne aruncăm de la ultimul etaj…Și chiar  zilele trecute ni s-a promis că, dacă stăm cuminți, or să ne pună și apă!”