Ne uităm cu îngrijorare și frustrare la datele statistice generate de indicii economici, sociali și observăm cu indignare că Giurgiu apare frecvent la exemplele cu: AȘA NU! Mai mereu codaș la educație și permanent primul la sărăcie…
Așa că dacă vorbim de PIB-ul orașului, constatăm că la acest capitol suntem ultimii din țară. Dacă vorbim de educație și rezultatele acesteia ne regăsim tot pe ultimele poziții…În concluzie suntem noi oare, „repetenții” României?
Cele mai recente și mai elocvente statistici vin de la Casa Națională de Pensii Publice. Sunt date ce indică discrepanțe majore între pensiile medii, încasate de seniori, în funcție de județul de domiciliu.
Unde credeți că se află Giurgiu? La începutul anului 2026, diferențele teritoriale sunt vizibile mai ales după aplicarea noii formule de calcul, care a accentuat dezechilibrele deja existente în sistem. Decalaje majore între pensiile din județele ce înregistrează pensii medii ce depășesc pragul de 3.000 de lei sunt : Argeș, Constanța, Galați, Prahova și Cluj.
În fruntea clasamentului se află Hunedoara, cu o pensie medie de 3.502 lei, urmată de Gorj, unde media ajunge la 3.275 lei, și de Brașov, cu valori de peste 3.300 de lei.
Aceste județe au în comun un trecut economic dominat de minerit, energie și industrie grea, domenii în care salariile au fost mai ridicate și, în mare parte, integral fiscalizate, ceea ce s-a reflectat direct în nivelul pensiilor actuale.
La polul opus al clasamentului se regăsesc județe precum Botoșani, Vaslui, Vrancea, Giurgiu sau Bistrița-Năsăud, unde pensia medie variază între 2.200 și 2.400 de lei. În aceste zone, economia locală a fost caracterizată de venituri mai mici, perioade de muncă întrerupte și un număr redus de ani de cotizare completă.
Diferențele nu sunt generate de anul ieșirii la pensie, ci de istoricul salarial și de tipul activităților desfășurate, atât înainte de 1990, cât și în perioada de tranziție economică. Bucureștiul se detașează clar față de restul țării în privința nivelului pensiilor. Sectorul 1 este singura zonă din România în care pensia medie depășește pragul de 4.000 de lei, atingând valoarea de 4.118 lei.
Nici gradul de disponibilitate al unor salariați de la Casa de Pensii nu ne situează printre lucrurile cu care să ne mândrim. Modul anevoios, uneori absent total de a răspunde la petiții, erorile frecvente, timpii mari de așteptare pentru cei ce solicită recalcularea pensiilor, lipsa de amabilitate și opacitatea unor angajați, creează un tablou în culori tot mai sumbre și mai descurajante.
