Declinul demografic al județului Giurgiu nu mai este de mult o simplă statistică. Cifrele oficiale arată că județul pierde, an după an, locuitori, iar cei care rămân sunt tot mai îmbătrâniți. În spatele procentelor se află sate care se golesc, familii care pleacă și tot mai puțini copii care vin pe lume.
Potrivit raportului „Evoluția principalilor indicatori economico-sociali în anul 2025”, prezentat de Direcția Județeană de Statistică Giurgiu, la 1 iulie 2025, populația după domiciliu a județului Giurgiu era de 257.033 de persoane. Cifra este cu 1.203 persoane mai mică decât în aceeași perioadă a anului precedent. Datele au fost prezentate în cadrul analizei situației demografice a județului.
Femeile sunt majoritare în județ
Din totalul celor 257.033 de giurgiuveni cu domiciliul în județ, 50,8% sunt femei, iar 49,2% sunt bărbați. Transformat în oameni, nu în procente, rezultă aproximativ 130.573 femei și 126.460 bărbați. Așadar, în județ sunt cu aproximativ 4.100 mai multe femei decât bărbați. Diferența nu este una spectaculoasă în procente, dar devine relevantă atunci când privim structura demografică în ansamblu. Populația feminină este majoritară, în timp ce populația județului, în total, continuă să se reducă.
Giurgiu este, în continuare, un județ predominant rural
Un alt element important este distribuția populației între sate și orașe. Din cei 257.033 de locuitori, 68,2% trăiesc în mediul rural, în timp ce doar 31,8% locuiesc în mediul urban. Cu alte cuvinte, aproximativ 175.300 de persoane au domiciliul în mediul rural, în timp ce aproximativ 81.700 de persoane locuiesc în localitățile urbane ale județului. Această structură face ca problema depopulării să fie cu atât mai importantă pentru Giurgiu: în multe dintre comune, îmbătrânirea populației și plecarea populației active pot avea efecte directe asupra școlilor, serviciilor medicale, economiei locale și chiar asupra viitorului unor comunități.
Se nasc mult mai puțini copii decât oameni care mor
Cea mai îngrijorătoare cifră din raport este însă cea privind sporul natural. În perioada analizată au fost înregistrați doar 1.943 de născuți-vii, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 3.654. Rezultatul: un spor natural negativ de -1.711 persoane. Practic, într-un singur an, județul a pierdut pe cale naturală aproape 1.700 de locuitori. Mai simplu spus, la aproximativ 100 de copii născuți în Giurgiu au fost înregistrate aproape 188 de decese. Iar fenomenul nu este unul apărut peste noapte. Raportul arată că această tendință destabilizatoare se manifestă continuu încă din 1991.
Avem aprox. 50.000 de vârstnici și doar aprox. 36.000 de copii
Structura pe vârste confirmă un alt semnal de alarmă. La 1 iulie 2025, populația cu vârsta între 0 și 14 ani era de 35.794 de persoane, în timp ce populația de 65 de ani și peste ajungea la 48.401 persoane. Asta înseamnă că județul are cu aproximativ 12.600 mai mulți vârstnici decât copii. Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 171,1%. Altfel spus, la fiecare 100 de persoane tinere există aproximativ 171 de persoane vârstnice. Chiar dacă valoarea este ușor sub cea înregistrată la nivel național, de 173,6%, situația rămâne una extrem de serioasă pentru viitorul județului.
Municipiul Giurgiu este principalul centru urban al județului și concentrează o parte importantă a populației urbane, însă datele prezentate în raportul județean citat nu oferă separat numărul femeilor și bărbaților din municipiu la 1 iulie 2025.
INS publică însă acest indicator distinct pentru localități, în baza de date TEMPO, inclusiv pentru populația după domiciliu, defalcată pe sexe. De aceea, pentru municipiul Giurgiu este important să nu confundăm populația municipiului cu cei 31,8% din populația județului care locuiește în mediul urban. Această pondere include și orașele Bolintin-Vale și Mihăilești, nu doar municipiul Giurgiu.
Un județ care pierde anual câte o mică localitate
Imaginea de ansamblu este poate cel mai bine surprinsă prin comparația dintre cifre. Într-un singur an, județul a pierdut 1.203 persoane ca populație totală, iar numai diferența dintre nașteri și decese a fost de 1.711 persoane. Dacă această tendință continuă, consecințele nu vor fi doar statistice. Mai puțini copii înseamnă mai puține clase și, în timp, presiune asupra rețelei școlare. Mai mulți vârstnici înseamnă o nevoie mai mare de servicii medicale și sociale. Iar plecarea populației active înseamnă mai puțini oameni disponibili pentru piața muncii și pentru dezvoltarea economică.
Giurgiu nu are doar o problemă de populație, are o problemă de viitor. Cele 257.033 de persoane care figurează astăzi cu domiciliul în județ sunt rezultatul unei evoluții demografice care durează de peste trei decenii. Iar dacă numărul nașterilor nu va crește, dacă tinerii nu vor avea motive să rămână și dacă fenomenul migrației nu va fi contracarat, întrebarea nu mai este dacă județul va continua să piardă populație, ci cât de repede se va produce acest declin. Pentru Giurgiu, cifrele de astăzi reprezintă, de fapt, o fotografie a județului de mâine.
(Jurnal)
Sursa: INS
