Prima rectificare bugetară din acest an aduce administrațiilor locale fonduri suplimentare de 2,81 miliarde de lei la nivel național, dintre care 2 miliarde de lei sunt destinate achitării arieratelor către furnizori. În județul Giurgiu, repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale scoate însă la iveală diferențe importante între localități.
Potrivit datelor publicate de Agenția Județeană de Finanțe Publice Giurgiu (AJFP), distribuirea sumelor defalcate din TVA și a cotelor din impozitul pe venit se face pe baza unei formule stabilite prin lege, care ține cont de indicatori statistici și de capacitatea financiară a fiecărei administrații.
În topul alocărilor se află Florești-Stoenești, cu aproximativ 4,2 milioane de lei, Roata de Jos – 3,8 milioane și Adunații-Copăceni – 3,5 milioane de lei. Urmează Ghimpați, cu 3,1 milioane, Gostinari – 2,8 milioane și Călugăreni și Hotarele, cu peste 2 milioane de lei fiecare.
La polul opus se află comune precum Gogoșari (650.000 de lei), Bulbucata (710.000 de lei) și Malu (780.000 de lei), ale căror bugete depind în mare măsură de sprijinul financiar primit de la stat.
O situație aparte se întâlnește în nordul județului, la Bolintin-Deal și Joița, localități cu activitate economică și venituri proprii importante, care primesc sume foarte mici pentru echilibrarea bugetelor.
Nici statutul de oraș nu reprezintă neapărat un avantaj. Mihăilești, deși figurează în categoria localităților urbane, se confruntă cu probleme de infrastructură și cu dificultăți în accesarea unor finanțări destinate exclusiv mediului rural.
Cifrele readuc în discuție o problemă mai veche: diferența tot mai mare dintre localitățile care au reușit să atragă investiții și cele care supraviețuiesc financiar prin transferuri de la bugetul de stat.
În acest context, reforma administrativ-teritorială și posibilitatea comasării unor comune mici revin în actualitate, mai ales în condițiile în care numeroase primării abia reușesc să acopere cheltuielile de funcționare.
Pentru multe comunități din Giurgiu, problema nu mai este doar câți bani primesc de la stat, ci dacă vor avea suficiente resurse pentru a asigura serviciile publice elementare și pentru a continua investițiile în infrastructură.
