Într-o țară care aspiră spre digitalizare și inovație, județul Giurgiu trage frâna brusc și zgomotos: a ajuns, oficial, județul cu cea mai mare rată a analfabetismului din România.
Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, peste 2.700 de giurgiuveni, adică aproximativ 1,21% din populația județului, nu știu să scrie sau să citească. Mai mult decât o cifră seacă, procentul reflectă o realitate crudă: în 2025, există încă comunități întregi unde școala rămâne un lux, nu un drept de bază.
Specialiștii atrag atenția că analfabetismul nu mai este doar o problemă personală, ci un risc social major. Lipsa competențelor de bază scade șansele de angajare, îngreunează accesul la servicii publice și perpetuează cercul sărăciei în comunitățile vulnerabile.
Pe lângă Giurgiu, alte județe din sudul țării — Brăila, Călărași și Teleorman — urmează îndeaproape în clasamentul nedorit. Contrastul e și mai mare dacă ne uităm la județe precum București sau Cluj, unde analfabetismul este aproape inexistent.
Întrebarea rămâne: ce e de făcut? Experții propun soluții: mai multe programe de tip „a doua șansă”, burse pentru elevii săraci, stimulente pentru profesorii care acceptă să lucreze în mediul rural și, poate cel mai important, o reformă reală a sistemului educațional la firul ierbii.
Până atunci, titlul de „cel mai analfabet județ” rămâne agățat, ca o povară grea, de Giurgiu. Și poate că, mai mult decât rușine sau vină, ar trebui să ne provoace acțiune.
(Jurnal)