Conform presei naționale, la finele lunii octombrie, mai exact în ultima zi a lunii, 160 de tone de soia modificată genetic, cultivată de doi fermieri din Bistrița Năsăud și Iași, au „dispărut” în timpul nopţii din baza de recepţie din oraşul Valea lui Mihai (jud. Bihor), unde au fost reţinute pentru analize.

Culmea este că, în ultimele zile ale aceleiași luni, și în județul Giurgiu au fost identificate nu mai puțin de 200 de tone de soia, suspectată de asemenea a fi modificată genetic, în depozitul unui fermier ce își are punct de lucru în comuna Hotarele. Acest fermier își achiziționase, sau cel puțin așa a lăsat de înțeles, cantitatea de soia de la un producător de prin aceeași zonă…

Firul evenimentelor: de la Călărași, la Giurgiu

Pe data de 18 octombrie, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași, la solicitarea unei firme agricole din județ, AGRO CHIRNOGI, a efectuat o testare rapidă a unui eșantion dintr-un transport de soia boabe, cel care expedia cele câteva zeci de tone fiind firma BOZMAR TRANS (cu sediul social în orașul Oltenița și punct de lucru – siloz – în comuna giurgiuveană Hotarele). În urma testării rapide, rezultatul a fost clar: există suspiciune cu privire la faptul că produsul este modificat genetic. Pentru conformitate, se trimite o probă spre analiză către CONTROL UNION CONSTANȚA, instituție abilitată să efectueze teste pentru verificarea modificărilor genetice.

În data de 20 octombrie, la DSVSA Călărași vine rezultatul celor de la Constanța: procentul produsului modificat genetic este de peste 5%, în condițiile în care legislația prevede un maxim de 0,09%! Cu alte cuvinte, depășire de peste 50 de ori a limitei admise!!

Odată cu acest rezultat, și, ținând cont de faptul că punctul de lucru și locul de expediție al mărfii modificate genetic se afla pe raza județului Giurgiu, cei de la DSVSA Călărași au transmis, în 27 octombrie, către DSVSA Giurgiu, toată documentația (inclusiv rezultatele analizelor de laborator de la Constanța) pentru ca aceștia să ia măsurile necesare: indisponibilizarea cantității de soia din siloz, verificări și analize suplimentare și, eventual, sancționarea celui vinovat!

Declarație incredibilă: a plecat după porumb și a venit cu soia!

Zis și făcut…A doua zi după primirea documentației, cei de la DSVSA Giurgiu au purces la verificări, dar nu unele ce erau menite să dovedească reaua-voință a celui împricinat, ci…la facturi! Ca și cum problema cea mai stringentă era documentația, și nu faptul că respectivul ar fi putut pune în circuit un produs INTERZIS în Uniunea Europeană.

S-au lovit cu stângul în dreptul, și, mai mult sau mai puțin intenționat, au omis ce era mai important. Mai mult, declarația luată administratorului firmei împricinate, e de-a râsul-plânsul…

Iată, mai jos, spicuite câteva fragmente din declarația lui B.M, administrator al societății amintite (n.r. – în transcriere am respectat cu exactitate topica și textul acestuia):

În data de aproximativ 15.10.2021 cînd un angajat a ajuns în zona MUREȘ (Reghin) pentru a achiziționa porumb.

Fiind din zona respectivă angajatul meu a adus o pungă de soia de aproximativ 3 kg de la II MOLDOVAN NICOLETA cu sediul social în TARGȘOR jud Bistrița Năsăud în scopul testării și achiziționării ulterioare a produsului respectiv.

În data de 18.10.2021 am mers personal la Agrochirnogi din jud. CĂLĂRAȘI în vederea testării de soia boabe”

Ca urmare a rezultatului testării, la vremea respectivă, cei de la Agrochirnogi au refuzat achiziția…Însă nu se știe cum de transportul de câteva zeci de tone de soia a plecat de la Hotarele către societatea agricolă amintită.

Declarația amintită a fost dată de B.M. pe data de 28 octombrie, o zi mai târziu după ce DSVSA Giurgiu primea, de la direcția omonimă din Călărași, documentația cu recomandarea investigării amănunțite a situației, și de luarea de măsuri.

Control de dragul controlului al celor de la DSVSA GIURGIU…

Așa cum precizam ceva mai sus, controlul celor de la DSVSA Giurgiu s-a făcut a doua zi după ce a fost primit, de la Călărași, „dosarul” cu privire la silozul din Hotarele. Numai că, în loc să se focuseze – așa cum era normal – pe analize la produsul aflat în siloz (circa două sute de tone de soia boabe, conform informațiilor noastre) s-au axat pe…verificarea de facturi! Care, ce e drept, nu erau chiar în regulă, nefiind însoțite de o serie de alte documente auxiliare. Despre o analiză, măcar rapidă…nimic! S-a închis totul, ba, mai mult, cei de la DSVSA Giurgiu au „pasat” pisica în curtea altor instituții, care, CULMEA! Nu au atribuții în analizarea produsului, ci exact în ceea ce au făcut angajații DSVSA Giurgiu.

Conform informațiilor noastre, situația cu cele 200 de tone de soia modificată genetic (care nu se știe, sincer, dacă mai există în silozul lui B.M.) pare oarecum asemănătoare cu alte situații critice din Direcție, când lipsa de transparență a dat naștere altor speculații. Iată e ce pe la colțurile Direcției se vorbește despre faptul că  acest caz  ar putea fi ascuns  „sub preș”…!

De precizat faptul că deși ne-am adresat conducerii DSVSA Giurgiu, respectiv directorului Lavina Pițuru, care ne-a promis că o să ne răspundă care a fost concluzia echipei de control prezentă la locul depozitării produsului (soia modificată genetic), cât și sancțiunile aplicate, conform procesului verbal încheiat, nimeni n-a mai catadicsit până la acest moment să ne ofere vreo lămurire. Dovadă certă a faptului că salariații acestei instituții uită că se află în slujba cetățeanului.

 Alo!, doamna Pițuru…, vă precizăm că pe sigla instituției dvs. pe lângă DSV, mai   scrie și ”pentru Sănătatea Alimentelor”, ceea ce vă responsabilizează odată în plus  în privința stării de sănătate a giurgiuvenilor.

Asta dacă nu vă deranjăm prea mult din indiferența  în care v-ați cantonat și cu care conduceți această Direcție. Vă mai precizăm totodată  că DSVSA Giurgiu n-a mai înaintat de ani buni, un comunicat de presă în care să le prezentați  contribuabililor giurgiuveni (din banii cărora sunteți plătită ca salariat la o instituție de stat), măcar o dată pe lună, controalele pe care le-ați efectuat, unde anume și dacă le-ați făcut la fel de formal ca în cazul prezentat mai sus, și evident de ce anume să se ferească bieții consumatori de care ați uitat cu desăvârșire.

Iată o temă ce ar trebui analizată cu maximă „celeritate” de cei care v-au cocoțat pe această funcție pe care mai mult o clociți decât o luați în serios.

(City Zen)