AcasăActualitateDragostea nu ține cont de granițe. Câte căsătorii româno-bulgare există și câți...

Dragostea nu ține cont de granițe. Câte căsătorii româno-bulgare există și câți giurgiuveni sunt căsătoriți cu bulgăroaice…

Cum  s-au apropiat familiile de pe cele două maluri ale Dunării

De-a lungul ultimelor decenii, Dunărea a rămas o frontieră administrativă, dar nu și una sentimentală. Apropierea dintre Giurgiu și Ruse, existența Podului Prieteniei, naveta zilnică pentru muncă, cumpărături sau studii și relațiile economice au făcut ca mii de români și bulgari să își întemeieze familii mixte.

În județul Giurgiu, căsătoriile dintre români și bulgari nu mai reprezintă de mult o excepție, ci o realitate firească, întâlnită atât în municipiul Giurgiu, cât și în localitățile din apropierea frontierei.

Nu există o statistică oficială pe județe

În prezent, autoritățile române și bulgare nu publică statistici privind numărul căsătoriilor în funcție de naționalitatea soților la nivel de județ sau municipiu.

Prin urmare, nu poate fi precizat oficial câți giurgiuveni sunt căsătoriți cu bulgăroaice sau câte giurgiuvence sunt căsătorite cu bulgari, deoarece aceste informații nu sunt centralizate public de Direcția pentru Evidența Persoanelor sau de Institutul Național de Statistică. La nivel național, însă, există indicii care arată că Bulgaria reprezintă una dintre țările din care provin frecvent soți sau soții ai cetățenilor români.

Într-un dialog avut cu directorul Direcției de Evidență a Populației Giurgiu, Carmen Ciobanu aceasta ne spunea că după anii 90,  în ultimii ani, îndeosebi, au existat circa 10 cupluri de cetățeni bulgari căsătoriți cu giurgiuvence sau giurgiuveni cu bulgăroaice, dar neexistând o evidență strictă a acestora nu se poate spune că au fost mai multe femei sau mai mulți bărbați în astfel de situații.

Îmi aduc aminte doar de cazul  unei femei care a născut în Bulgaria și după aceea a venit tatăl și a făcut transcrierea actului de naștere și în România, ca cetățean român, căci tatăl era român – ne spunea directorul Direcției.

Mii de familii româno-bulgare

Potrivit datelor statistice privind populația și migrația, în România trăiesc câteva mii de cetățeni bulgari stabiliți permanent, iar o parte importantă dintre aceștia sunt căsătoriți cu cetățeni români. Specialiștii în demografie apreciază că, la nivelul întregii Românii, există câteva mii de căsătorii mixte româno-bulgare, cele mai multe fiind concentrate în județele de frontieră:Giurgiu, Dolj, Olt, Teleorman,  Călărași și Constanța.

De asemenea, numeroși români locuiesc în Bulgaria, în special în Ruse, Vidin, Silistra și Balcic, unde și-au întemeiat familii.

Giurgiu și Ruse – două orașe, o singură comunitate

Relațiile dintre Giurgiu și Ruse sunt, probabil, cele mai intense din întreaga frontieră româno-bulgară. Mii de persoane traversează zilnic Podul Prieteniei pentru: locul de muncă; afaceri; cumpărături (mai ales țigări); studii; servicii medicale și activități culturale.

În acest context, este firesc ca multe relații de prietenie să se transforme în relații de familie. Potrivit estimărilor autorităților locale și ale comunității româno-bulgare, în zona Giurgiu–Ruse există sute de familii mixte, însă nu există o evidență oficială publică.

Cine se căsătorește mai des?

Persoanele implicate în relațiile transfrontaliere spun că se întâlnesc toate variantele: români căsătoriți cu bulgăroaice, românce căsătorite cu bulgari, giurgiuveni stabiliți la Ruse sau în alte localități de peste Dunăre, bulgari mutați în Giurgiu cât și familii care locuiesc alternativ în cele două orașe.

În ultimii ani, diferențele culturale s-au diminuat considerabil, iar limba nu mai reprezintă o barieră, multe cupluri comunicând în română, bulgară sau engleză.

O apropiere tot mai mare după aderarea la Uniunea Europeană

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, iar mai recent integrarea deplină în spațiul Schengen terestru, au făcut ca deplasările dintre cele două țări să devină și mai simple.

Acest lucru a favorizat:

  • creșterea mobilității;

  • dezvoltarea afacerilor comune;

  • schimburile universitare;

  • proiectele europene comune;

  • relațiile personale și familiale.

Nu doar căsătorii, ci și afaceri și copii bilingvi

Tot mai multe familii româno-bulgare își cresc copiii vorbind ambele limbi, iar aceștia învață să cunoască tradițiile ambelor popoare. Numeroase cupluri desfășoară afaceri pe ambele maluri ale Dunării, iar altele aleg să locuiască într-o țară și să lucreze în cealaltă.

Relațiile matrimoniale româno-bulgare sunt numeroase și au crescut constant în ultimele două decenii, în special în zona Giurgiu–Ruse, unde granița este traversată zilnic de mii de oameni, mai ales după trecerea în Schengen.

Astăzi, Podul Prieteniei nu mai unește doar două state, ci și sute de familii pentru care Dunărea nu reprezintă o despărțire, ci locul în care două culturi apropiate s-au întâlnit și au construit împreună o viață de familie.

Cum  s-au apropiat familiile de pe cele două maluri ale Dunării

De-a lungul ultimelor decenii, Dunărea a rămas o frontieră administrativă, dar nu și una sentimentală. Apropierea dintre Giurgiu și Ruse, existența Podului Prieteniei, naveta zilnică pentru muncă, cumpărături sau studii și relațiile economice au făcut ca mii de români și bulgari să își întemeieze familii mixte.

În județul Giurgiu, căsătoriile dintre români și bulgari nu mai reprezintă de mult o excepție, ci o realitate firească, întâlnită atât în municipiul Giurgiu, cât și în localitățile din apropierea frontierei.

Nu există o statistică oficială pe județe

În prezent, autoritățile române și bulgare nu publică statistici privind numărul căsătoriilor în funcție de naționalitatea soților la nivel de județ sau municipiu.

Prin urmare, nu poate fi precizat oficial câți giurgiuveni sunt căsătoriți cu bulgăroaice sau câte giurgiuvence sunt căsătorite cu bulgari, deoarece aceste informații nu sunt centralizate public de Direcția pentru Evidența Persoanelor sau de Institutul Național de Statistică. La nivel național, însă, există indicii care arată că Bulgaria reprezintă una dintre țările din care provin frecvent soți sau soții ai cetățenilor români.

Într-un dialog avut cu directorul Direcției de Evidență a Populației Giurgiu, Carmen Ciobanu aceasta ne spunea că după anii 90,  în ultimii ani, îndeosebi, au existat circa 10 cupluri de cetățeni bulgari căsătoriți cu giurgiuvence sau giurgiuveni cu bulgăroaice, dar neexistând o evidență strictă a acestora nu se poate spune că au fost mai multe femei sau mai mulți bărbați în astfel de situații.

Îmi aduc aminte doar de cazul  unei femei care a născut în Bulgaria și după aceea a venit tatăl și a făcut transcrierea actului de naștere și în România, ca cetățean român, căci tatăl era român – ne spunea directorul Direcției.

Mii de familii româno-bulgare

Potrivit datelor statistice privind populația și migrația, în România trăiesc câteva mii de cetățeni bulgari stabiliți permanent, iar o parte importantă dintre aceștia sunt căsătoriți cu cetățeni români. Specialiștii în demografie apreciază că, la nivelul întregii Românii, există câteva mii de căsătorii mixte româno-bulgare, cele mai multe fiind concentrate în județele de frontieră:Giurgiu, Dolj, Olt, Teleorman,  Călărași și Constanța.

De asemenea, numeroși români locuiesc în Bulgaria, în special în Ruse, Vidin, Silistra și Balcic, unde și-au întemeiat familii.

Giurgiu și Ruse – două orașe, o singură comunitate

Relațiile dintre Giurgiu și Ruse sunt, probabil, cele mai intense din întreaga frontieră româno-bulgară. Mii de persoane traversează zilnic Podul Prieteniei pentru: locul de muncă; afaceri; cumpărături (mai ales țigări); studii; servicii medicale și activități culturale.

În acest context, este firesc ca multe relații de prietenie să se transforme în relații de familie. Potrivit estimărilor autorităților locale și ale comunității româno-bulgare, în zona Giurgiu–Ruse există sute de familii mixte, însă nu există o evidență oficială publică.

Cine se căsătorește mai des?

Persoanele implicate în relațiile transfrontaliere spun că se întâlnesc toate variantele: români căsătoriți cu bulgăroaice, românce căsătorite cu bulgari, giurgiuveni stabiliți la Ruse sau în alte localități de peste Dunăre, bulgari mutați în Giurgiu cât și familii care locuiesc alternativ în cele două orașe.

În ultimii ani, diferențele culturale s-au diminuat considerabil, iar limba nu mai reprezintă o barieră, multe cupluri comunicând în română, bulgară sau engleză.

O apropiere tot mai mare după aderarea la Uniunea Europeană

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, iar mai recent integrarea deplină în spațiul Schengen terestru, au făcut ca deplasările dintre cele două țări să devină și mai simple.

Acest lucru a favorizat:

  • creșterea mobilității;

  • dezvoltarea afacerilor comune;

  • schimburile universitare;

  • proiectele europene comune;

  • relațiile personale și familiale.

Nu doar căsătorii, ci și afaceri și copii bilingvi

Tot mai multe familii româno-bulgare își cresc copiii vorbind ambele limbi, iar aceștia învață să cunoască tradițiile ambelor popoare. Numeroase cupluri desfășoară afaceri pe ambele maluri ale Dunării, iar altele aleg să locuiască într-o țară și să lucreze în cealaltă.

Relațiile matrimoniale româno-bulgare sunt numeroase și au crescut constant în ultimele două decenii, în special în zona Giurgiu–Ruse, unde granița este traversată zilnic de mii de oameni, mai ales după trecerea în Schengen.

Astăzi, Podul Prieteniei nu mai unește doar două state, ci și sute de familii pentru care Dunărea nu reprezintă o despărțire, ci locul în care două culturi apropiate s-au întâlnit și au construit împreună o viață de familie.

ARTICOLE SIMILARE

VREMEA

Giurgiu
cer acoperit de nori
9.9 ° C
9.9 °
9.9 °
92%
2.9m/s
94%
mie
20 °
J
18 °
vin
18 °
S
17 °
D
9 °

Stiri

PROMO

SC PATY MEDIA SRL - Obiecte promoționale personalizate - Complex ANCORA, Giurgiu

DEZVOLTARE SITE-URI & APLICAȚII WEB

Dezvoltare site-uri & aplicatii web. Optimizare. Mentenanta - Sector web

NOTA

Vă rugăm să folosiți un limbaj decent în comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul jurnalgiurgiuvean.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii. Responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului!