Pentru cele 150 de acţiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă, Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (147 de cazuri) şi parchetele ordinare (3 cazuri). Cifre care spun multe despre cum se execută proiectele în România și evident cine ajunge să se bucure de banii obținuți din ele.

Agricultura , raiul corupției?

Numărul cauzelor soluţionate a înregistrat o creştere de peste 50%, comparativ cu anul 2015. Cele mai multe acţiuni de control finalizate cu suspiciuni de fraudă au vizat fondurile agricole, ponderea acestora fiind de 57%. În cele 150 de acţiuni de control finalizate de către DLAF cu suspiciune de fraudă, au fost implicate 528 de persoane fizice. Dintre acestea, 119 au ocupat următoarele funcţii: 14 primari, 2 viceprimari, 21 de angajaţi din cadrul primăriilor, 11 funcţionari publici pe post de conducere şi execuţie (din care: 7 – APIA, 1 – AFIR, OIR POSDRU – 3), 11 diriginţi de şantier, 57 de manageri de proiect, membri în comisiile de evaluare şi atribuire a proiectelor, 2 medici veterinari, 1 inspector şcolar general.

În anul 2017, instanţele de judecată au soluţionat definitiv un număr de 65 de dosare având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, din care 22 de cazuri au avut la bază investigaţiile DLAF. Instanţele de judecată au dispus condamnarea definitivă a 31 de persoane, respectiv 26 de persoane fizice şi 5 persoane juridice. Calitatea pe care o deţineau la data săvârşirii faptelor cele 26 de persoane fizice condamnate a fost: 1 primar de comună, 1 secretar al primăriei unei comune, o persoană care a avut calitatea de membru în comisia de evaluare a ofertelor, 3 persoane care au avut calitatea de fermieri, o persoană care a avut calitatea de agent agricol, o persoană care a avut calitatea de expert tehnic în cadrul unui proiect, 18 reprezentanţi legali ai unor entităţi comerciale care au avut calitatea de beneficiari ai proiectelor”, menţionează DLAF.

În cazul celor 5 persoane juridice condamnate, au fost aplicate amenzi penale cuprinse între 10.000 de lei şi 240.000 de lei.

Valoarea estimată a impactului financiar rezultat în urma investigaţiilor DLAF a fost de 45.832.368 euro, din care cea mai mare sumă constatată a fost de 12.289.342,82 euro”, precizează instituţia.

(Jurnal)