Guvernul condus de premierul, Florin Cîțu, a aprobat memorandumul privind Planul Național de Redresare și Reziliență.
Memorandumul mandatează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să negocieze cu Comisia Europeană proiectele pentru care România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual. Oferă sprijin financiar statelor membre pentru o revenire economică rapidă. În urma negocierilor de succes purtate anul trecut de președintele Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, cu o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de aproape 30 de miliarde euro. Componenta referitoare la investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat însumează proiecte în valoare de 2,275 miliarde de euro. Această componentă a PNRR vizează:
Reducerea sarcinii administrative pentru companii;
Dezvoltarea aplicației digitale aferente registrului unic de control;
Derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul național al programului InvestEU și prin acordare directă către Grupul Băncii Europene de Investiții (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții) și potențiale alte instituții financiare internaționale pentru finanțarea anumitor domenii prioritare ale PNRR respectiv: tranziție verde (energie regenerabilă, eficiență energetică, ș.a.); ransformare digitală și retehnologizare; suport tehnologic pentru marii poluatori; antreprenoriat social și economie socială; instrument de solvabilitate( technopoluri, parcuri industriale și parcuri tehnologice); (educație și sănătate);
Crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature;
Crearea unui fond pentru buna guvernanță a companiilor de stat care să includă evaluarea anuală a participațiilor statului, asistență tehnică, costuri de selecție și recrutare a membrilor din consiliile de administrație, costuri legate de pregătirea personalului, costuri de brokeraj, comisioane și taxe, etc.;
Crearea unor scheme de granturi pentru organizarea și consolidarea asocierilor agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii și a activității de marketing pentru produse și branduri locale și promovarea unor lanțuri scurte de aprovizionare;
În ceea ce privește componenta pentru modernizarea și consolidarea sistemului, vorbim de o alocare de 856 de milioane de euro, pentru o serie de proiecte:
Reforma ANAF prin digitalizare:
Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale: realizarea interacțiunii cu contribuabilii în mod prioritar digital, prin intermediul SPV și prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil;
Îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii prin crearea unui mecanism permanent de evaluare a satisfacției contribuabililor în privința serviciilor ANAF, sondaje și consultarea permanentă a acestora.
Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice prin dezvoltarea sistemelor informatice ale autorității vamale în conformitate cu cerințele Codului vamal al Uniunii și orientarea activității de vămuire către mediul electronic și reducerea barierelor birocratice; simplificarea formalităților vamale.
Îmbunătățirea securității sistemului financiar național prin prevenirea și combaterea eficientă a spălării banilor și a finanțării terorismului.
Revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit și impozitelor pe proprietate:
eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal care permit contribuabililor să minimizeze taxele fiscale (subminând corectitudinea sistemului) în materia impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale;
simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita conformarea și administrarea.
Crearea Băncii Naționale de Dezvoltare:
facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, și a beneficiarilor eligibili identificați în evaluarea ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare;
îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și a pârghiilor aferente, precum și funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor, respectiv partener de implementare al Comisiei Europene pentru instrumentele financiare finanțate din fondurile europene structurale și de investiții, dar și a programului InvestEU, în perioada de programare bugetară 2021-2027.
Înființarea Fondului de capital de risc pentru reziliență economică:
înființarea și operaționalizarea Fondului de capital de risc pentru reziliență economică – CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare), prin care se vor finanța participări directe la capitalul întreprinderilor inovatoare (inclusiv start-up si scale-up) în scopul creșterii numărului de întreprinderi inovatoare capitalizate și bancabile care implementează proiecte viabile, creșterii inițiativelor antreprenoriale pentru utilizarea de tehnologii avansate si internaționalizării întreprinderilor din România.
Suplimentarea bugetului și orientarea schemelor de ajutor de stat spre investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție.