Recent, pe pagina sa de socializare, deputatul social-democrat Elena Cristina Dinu a postat textul unei declaraţii politice cu titlul  „#Renașterea Institutului „Ion Cantacuzino, această mândrie a cercetării românești”, al cărei text îl redăm mai jos:

Vorbesc, întotdeauna, cu satisfacție de fiecare promisiune din programul de guvernare atunci când aceasta este dusă la îndeplinire. Astăzi, putem vorbi de un alt#succes, de data aceasta în ceea ce privește relansarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Ioan Cantacuzino”, devenit obiectiv strategic naţional o dată cu trecerea în subordinea Ministerului Apărării Naționale.

Pentru că da, #prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile şi sănătatea publică reprezintă o problemă de siguranţă naţională.

Din păcate, această activitate necesită timp, chiar dacă Guvernul alocă fonduri importante, pentru că ani și ani, această unitate de #cercetare cu recunoaștere internațională a fost neglijată, subfinanțată, lăsată să se prăbușească.

Înfiinţat în 1921, la iniţiativa profesorului Ion Cantacuzino, prin decretul dat de Regele Ferdinand I, Institutul Cantacuzino avea drept scop ”imunizarea populaţiei contra pandemiilor şi epidemiilor”. Specialiștii Institutului se ocupau însă și de diagnostic, cercetare, #sănătate publică și învățământ. Între anii 1910-1913, au fost produse primele două vaccinuri, tifoidic şi holeric, iar în 1926, România devenea a doua ţară din lume, după Franța, care producea vaccinul BCG împotriva tuberculozei, datorită eforturilor medicului Ioan Cantacuzino.
De-a lungul timpului, eforturile Institutului au dus la #eradicarea variolei în România şi au ferit populaţia de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc.

În 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Ministerul Sănătăţii a împrumutat 11 milioane de euro de la Banca Mondială pentru cumpărarea de#aparatură modernă, fără de care Institutul nu mai primea aprobarea să producă vaccinuri şi seruri. Laboratorul nou nu funcţionează, însă, nici astăzi, deși banii au fost cheltuiți.

Paradoxal este că, deși Institutul Cantacuzino a înregistrat un succes răsunător în 2009, și la fel și România care putea să se protejeze de epidemia devastatoare de#gripă, Institutul a simțit atunci declinul cel mai puternic, în câțiva ani adunând datorii de milioane. Rând pe rând s-au închis linii de producție, conturile au fost blocate și s-a preferat soluția #importurilor.

În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţiile de producere şi vânzare a oricărui tip de #vaccin.
De aceea, meritul guvernării PSD-ALDE care și-a propus relansarea acestui institut este cu atât mai importantă și ea a început cu trecerea sa oficială de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Apărării Naţionale la sfârșitul anului 2017.

Zilele trecute, domnul Ministru Mihai Fifor făcea bilanțul primei etape de relansare a producției iar rezultatele sunt spectaculoase.

-Prima și cea mai importantă etapă a fost aceea a refacerii resursei umane, astfel că, printr-un memorandum aprobat de Guvern, s-a aprobat un număr de 200 de posturi noi pentru anul 2018.
-Comparativ cu anul 2017, #bugetul Institutului a crescut anul acesta cu aproape 185%, bani alocați echipamentelor moderne, de mare precizie, aparaturii de ultimă generație, pentru care se pregătesc ori s-au lansat deja procedurile de achiziție.
– La reparații curente aproape s-au triplat alocările, ajungându-se la 2.8 milioane lei în acest an
– În 2018, s-a recucerit cota de piață la nivel național de 100% în ceea ce privește producția de mediu Lowenstein Jensen
– Sunt în plină desfășurare procedurile de #eautorizare și reacreditare a laboratoarelor de Analize Medicale și de Control al Calității
– Pentru anul 2019 se are în vedere reluarea producției unor preparate tradiționale cum ar fi Orostim și sunt în pregătire și procesele de reluare, în viitorul apropiat, și a producției de #Polidin și Cantastim
– În ceea ce privește reluarea cât mai rapidă a producției de vaccin #antigripal, având în vedere complexitatea cadrului normativ național și internațional, standardele riguroase și cerințele multiple care trebuie îndeplinite, se are în vedere încheirea unui parteneriat cu unul dintre marii producători mondiali din acest domeniu,#parteneriat ce trebuie să vizeze transfer tehnologic și de know-how în România, astfel încât produsul rezultat să poată fi pus pe piață, conform normelor GMP (Good Manufacturing Practice), norme extrem de restrictive.

#Relansarea acestui institut, care s-a bucurat de recunoaștere internațională este încă o reușită a acestui Guvern, o altă #promisiune onorată care va contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a populației”, şi-a încheiat Elena Dinu declaraţia politică din plenul Camerei Deputaţilor.