În jur de 45.000 de tineri români studiază peste hotare, potrivit estimărilor făcute de organizaţiile studenţeşti. Cifra exactă nu o ştie nimeni. Şi tot un mister rămâne şi parcursul acestora după ce termină studiile.
Tinerii români care au avut şansa să înveţe peste hotare, o parte dintre ei chiar giurgiuveni de-ai noştri, au găsit acolo profesori celebrii, laboratoare de ultimă generaţie şi un sistem de practică impecabil. În plus, au garanţia că nu ajung şomeri. Aşa că, e uşor de înţeles de ce mulţi dintre ei nu mai vor să revină acasă.
Românii studiază în străinătate mai ales Economia, Arhitectura, Dreptul sau Artele. Sunt bine pregătiţi şi ambiţioşi, iar după absolvire speranţele lor se transformă repede în certitudini. Puţini însă se mai întorc. Argumentele care
i-ar putea convinge să se reîntoarcă sunt puţine. Poate cel mai important ar fi familia, căci despre reuşita unei profesii şi implicit a unei cariere profesionale este dificil de vorbit într-o societate politizată, în care cartea de vizită pe care o poartă cu ei este singura carte pe care unii dintre ei au citit-o, în timp ce carnetul de partid şi ”prestigioasa” facultate ”Şpilu” Haret, oferă de mai mult timp marile valori ale României.
(Jurnal)
